Reactorul 1 al centralei de la Cernavodă a reluat producția de energie după o oprire de aproape trei luni, însă revenirea sa nu garantează facturi mai mici, avertizează expertul în energie Ciprian Cherciu, conform digi24.ro.

Principalul efect al repornirii este reducerea riscului unor întreruperi controlate ale alimentării. România continuă să cumpere electricitate din afara țării în cea mai mare parte a zilei, iar producția suplimentară nu elimină deficitul, explică expertul.

„Nu vor crește facturile atât de mult cât ar fi putut să crească fără acest reactor”, a declarat Cherciu. Potrivit acestuia, un reactor acoperă aproximativ 10% din consumul național. La momentul intervenției sale, expertul estima importurile la circa 2.000 MW.

Importurile din octombrie au depășit nivelurile din vară

Cherciu a indicat un episod din jurul datei de 3 octombrie, când importurile au ajuns la 3.400-3.500 MW. El a comparat acest nivel cu o capacitate maximă teoretică de import de aproximativ 4.000 MW, calculată prin luarea în considerare a tuturor conexiunilor cu țările vecine.

În timpul verii, când consumul de seară creștea pe fondul folosirii aparatelor de aer condiționat, importurile se situau între 2.800 și 3.000 MW, a precizat expertul.

Episodul din octombrie s-a produs cu două reactoare oprite și cu temperaturi mai scăzute. În aceste condiții, România s-a apropiat de limita teoretică la care ar fi putut deveni necesar planul de deconectări controlate discutat de Guvern, potrivit lui Cherciu.

Repornirea reactorului 1 îndepărtează acest risc, dar nu îl elimină complet, mai ales în perspectiva creșterii consumului odată cu răcirea vremii. Expertul a apreciat că o eventuală revenire în funcțiune și a reactorului 2 ar reduce suplimentar presiunea.

Deficitul de producție, pe fondul electrificării

Dincolo de situația reactoarelor, Cherciu consideră că problema principală rămâne incapacitatea României de a produce energia necesară consumului actual, într-un context internațional de extindere a utilizării electricității.

El susține că România a rămas în urmă în electrificarea transporturilor, încălzirii și industriei, domenii care ar trebui să contribuie la creșterea cererii de energie electrică.

Potrivit expertului, țara dispune de posibilități de producție din surse eoliene, solare, hidro și nucleare. Folosirea acestora pentru alimentarea unei economii mai electrificate ar permite producerea în țară a energiei necesare și ar reduce expunerea la perturbarea rutelor de transport pentru combustibili.

Foto: Getty Images