România se confruntă în acest sezon rece cu cea mai dificilă iarnă pentru sistemul energetic din ultimul deceniu, potrivit unei analize Frames. Oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă și scăderea producției hidro sporesc dependența de importuri, pe care centrala de la Mintia ar putea să o reducă, conform digi24.ro.

Reactoarele nucleare, care furnizează în mod obișnuit aproximativ o cincime din electricitatea țării, sunt oprite de aproape trei luni. Seceta a coborât nivelul Dunării sub pragul necesar răcirii instalațiilor și a afectat hidrocentralele. Sistemul Electroenergetic Național este în alertă din 1 august.

Ce capacitate poate aduce Mintia

Prima turbină a centralei pe gaze construite de Mass Global la Mintia a început să livreze electricitate în rețea pe 15 octombrie. Proiectul presupune o investiție de aproximativ 1,4 miliarde de euro și o putere totală de circa 1.700 MW.

Calendarul operatorului de transport prevede integrarea a aproximativ 1.000 MW până la sfârșitul anului, echivalentul a aproape 12% din capacitatea funcțională actuală, potrivit Frames. Centrala poate acoperi consumul când producția regenerabilă scade, însă costurile sale depind de gaze și de certificatele pentru emisiile de carbon.

Centrala de la Iernut, de 430 MW, este estimată să intre în producție în prima parte a anului 2027, după o întârziere de aproximativ cinci ani.

Prețuri ridicate și energie insuficientă seara

Pentru livrările din 28 octombrie, media pe Piața pentru Ziua Următoare din București a fost de aproximativ 311 euro/MWh, cea mai mare dintre cele 34 de piețe europene urmărite. În intervalul 21:15-21:30, prețul a depășit 434 de euro/MWh.

În zilele însorite, surplusul fotovoltaic poate fi exportat ieftin la prânz, în timp ce seara România importă la prețuri mult mai mari. Frames estimează un necesar de cel puțin 3.500 MW de stocare pentru valorificarea producției solare și eoliene existente.

La Ogrezeni, în județul Giurgiu, Enery dezvoltă un parc cu 534 MW fotovoltaici și baterii de peste un GWh. Investiția depășește 460 de milioane de euro, cu finalizare estimată în vara anului 2027.

Racordările, decisive pentru investiții

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, și-a asumat conectarea a 5.800 MW noi până la sfârșitul lui 2027 și menținerea centralelor pe cărbune până la apariția capacităților înlocuitoare.

Obstacolul principal rămâne rețeaua: doar 41% dintre proiectele cu aviz tehnic de racordare au fost conectate într-un an și jumătate. Transelectrica prevede investiții de peste două miliarde de euro în următorii zece ani.

Respectarea calendarelor pentru centrale, proiectele hibride și gazele din Marea Neagră ar putea readuce România în poziția de exportator net în 2027, estimează Frames. Producția și stocarea suplimentare ar putea tempera vârfurile de preț, fără a desprinde piața românească de evoluțiile europene.

Foto: Profimedia Images