Alertă de la BNR! Inflația rămâne instabilă până în toamna 2025 din cauza prețurilor la energie și alimente!

Banca Naţională a României (BNR) anunţă că inflaţia va începe să scadă abia în primul trimestru al anului 2026, după o perioadă de patru trimestre în care va rămâne la un nivel semnificativ mai ridicat decât cel estimat anterior. Această evoluţie este influenţată de incertitudinile privind preţurile energiei şi alimentelor, precum şi de măsurile de politică comercială ale statelor dezvoltate, a anunţat Consiliul de Administraţie al BNR, după aprobarea Raportului asupra inflaţiei pentru luna mai 2025.

Prognoza inflaţiei şi factorii de risc

Conform raportului BNR, rata anuală a inflaţiei va continua să prezinte fluctuaţii până în trimestrul III al anului 2025, ca urmare a efectelor de bază şi a încetării schemei de plafonare a preţului la energia electrică. Ulterior, inflaţia va scădea gradual timp de patru trimestre, însă pe o traiectorie superioară celei din prognoza anterioară, coborând sub limita superioară a intervalului ţintei abia în primul trimestru din 2026, după care se va menţine relativ constantă.

Descreşterea inflaţiei va fi susţinută de efectele de bază dezinflaţioniste, de încetinirea creşterii preţurilor la importuri şi de ajustarea în scădere a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, deşi acestea vor rămâne totuşi mai ridicate faţă de proiecţiile anterioare. De asemenea, va contribui şi manifestarea cu întârziere a efectelor dezinflaţioniste generate de un deficit de cerere agregată în creştere moderată în 2025, care se va diminua treptat în anii următori.

În raport sunt subliniate incertitudini importante legate de evoluţia preţurilor la energie şi alimente, corelate cu cotaţiile materiilor prime, precum şi riscuri generate de politicile comerciale ale ţărilor dezvoltate, care pot influenţa semnificativ preţurile internaţionale la bunuri intermediare şi finale.

Contextul fiscal şi impactul fondurilor europene

BNR mai atrage atenţia asupra incertitudinilor legate de politica fiscală şi de cea de venituri, în contextul execuţiei bugetare din primele trei luni ale anului 2025 şi a necesităţii consolidării fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană, precum şi în raport cu procedura de deficit excesiv.

Instituţia subliniază că existenţa unui pachet credibil de consolidare bugetară este esenţial pentru corectarea dezechilibrului extern şi pentru asigurarea accesului la finanţare, atât pentru sectorul public, cât şi pentru cel privat.

Totodată, absorbţia fondurilor europene, în special cele din programul Next Generation EU, joacă un rol crucial în atenuarea efectelor negative ale consolidării fiscale şi ale tensiunilor geopolitice şi comerciale, fiind vitală şi pentru implementarea reformelor structurale, precum tranziţia energetică.

Riscuri externe şi evoluţia economiei

Raportul BNR evidenţiază riscuri majore privind perspectivele economice, generate de prelungirea conflictului din Ucraina şi de situaţia din Orientul Mijlociu, dar şi de politica comercială a Statelor Unite şi reacţiile altor state, care pot afecta economia globală şi comerţul internaţional.

Importante sunt şi deciziile băncilor centrale europene şi americane, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

În martie 2025, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 4,86%, de la 5,02% în februarie, ca urmare a reducerii preţurilor la combustibili şi energie, care a compensat parţial accelerarea creşterii preţurilor la alimente. Totuşi, în trimestrul I 2025, inflaţia anuală s-a redus mai puţin decât se anticipase, de la 5,14% în decembrie 2024, din cauza creşterii preţurilor la energie, preţurilor administrate şi alimentelor procesate.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să scadă în trimestrul I 2025, dar într-un ritm mai lent decât cel prognozat, ajungând în martie la 5,2%, de la 5,6% la finalul anului 2024.

În aprilie 2025, inflaţia anuală s-a menţinut la 4,85%, influenţată de scăderi pe segmentele combustibili şi tutun, dar şi de accelerarea preţurilor alimentelor şi energiei, în contextul unui efect de bază nefavorabil.

Rata anuală a inflaţiei calculată după indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), indicator folosit în Uniunea Europeană, a scăzut în aprilie 2025 la 4,9%, de la 5,5% în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflaţiei IPC a coborât la 5% în aprilie, de la 5,6% în decembrie 2024, iar rata medie anuală IAPC a scăzut la 5,3%, de la 5,8% în decembrie 2024.

Datele preliminare indică o stagnare a activităţii economice în primul trimestru al anului 2025, faţă de o creştere uşoară anticipată anterior, iar dinamica anuală a PIB a scăzut la 0,2%, de la 0,5% în trimestrul IV 2024, în condiţiile unor evoluţii mixte la nivelul cererii agregate şi al sectoarelor majore.

BNR menţine dobânda-cheie la 6,50%

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis să păstreze rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, ca urmare a contextului politic şi bugetar dificil, potrivit unui comunicat al băncii centrale.

De asemenea, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare Lombard rămâne la 7,50% pe an, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Totodată, au fost menţinute şi nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

BNR precizează că anul trecut a redus dobânda cheie în două etape: în iulie, de la 7% la 6,75%, şi în august, la 6,5%, nivel care nu a mai fost modificat din ianuarie 2023.