Ministerul Energiei verifică dacă o neglijență umană în timpul mentenanței a contribuit la oprirea Unității 1 a centralei de la Cernavodă, a declarat marți secretarul de stat Pavel-Casian Nițulescu. Reactorul a fost deconectat luni, la ora 17:57, după defectarea unui echipament, conform digi24.ro.

Problema tehnică a apărut la un ejector care menține vidul în condensatorul turbinei. Mai multe echipe intervin pentru repararea acestuia, în timp ce specialiștii analizează și modul în care au fost efectuate lucrările de mentenanță.

„Se analizează dacă a fost și o neglijență umană”, a precizat Nițulescu. Oficialul a invocat uzura echipamentelor, după aproximativ 30 de ani de utilizare, și a menționat opriri de lungă durată, de circa 100 de zile.

Estimări diferite pentru revenirea reactoarelor

Secretarul de stat și-a exprimat speranța că ambele unități vor funcționa în cel mult 48 de ore, cu o capacitate totală de 1.300-1.350 MW. Potrivit acestuia, procedurile de pornire a Unității 2 urmau să înceapă în cursul nopții, în jurul orei 4:00, iar atingerea puterii nominale ar necesita între 24 și 48 de ore de la începerea manevrelor.

Calendarul anunțat de Nuclearelectrica este însă mai puțin optimist. Compania a indicat 11 noiembrie pentru sincronizarea Unității 2 cu Sistemul Energetic Național și 12 noiembrie pentru atingerea puterii nominale.

În cazul Unității 1, Nuclearelectrica a estimat că intervențiile și reparațiile vor dura două-patru zile. Abia apoi vor începe procedurile specifice de sincronizare și repornire.

Producția pierdută a fost înlocuită inclusiv prin importuri

Deconectarea Unității 1 a lăsat sistemul fără aproximativ 600 MW pe care Dispeceratul Energetic Național îi inclusese în calculele pentru acoperirea consumului. Potrivit lui Nițulescu, deficitul a fost compensat inclusiv cu energie importată la prețuri mai mari.

Oficialul a susținut că oprirea accidentală a creat dezechilibre și a contribuit la scumpirea electricității. Întrebat cine suportă costurile importurilor, el a răspuns că acestea ajung, în cele din urmă, la cetățeni.

Cele două reactoare de la Cernavodă furnizează în mod obișnuit, împreună, aproximativ 20% din producția de energie electrică a României.

Nițulescu a pledat pentru diversificarea mixului energetic și păstrarea unor capacități care pot compensa rapid oprirea unei centrale. El a susținut menținerea temporară a centralelor pe cărbune până la punerea în funcțiune a unor capacități noi, inclusiv pe gaze naturale.