România a înregistrat o scădere semnificativă a deficitului bugetar în prima jumătate a anului 2026, acesta ajungând la 2% din PIB, față de 3,64% în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit Ministerului Finanțelor, rezultatul a fost obținut prin temperarea cheltuielilor statului, o mai bună colectare a taxelor și atragerea fondurilor europene.

Deficitul bugetar, în scădere cu aproape 29 de miliarde de lei

Execuția bugetului general consolidat la data de 30 iunie 2026 arată o consolidare fiscală importantă. În termeni nominali, deficitul a scăzut la 41,03 miliarde lei, comparativ cu cele 69,80 miliarde lei înregistrate în primele șase luni ale anului 2025.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că acest rezultat este un semnal pozitiv pentru agențiile de rating internaționale, dar avertizează că stabilitatea trebuie menținută.

”Execuţia bugetară la şase luni este un puternic semnal de seriozitate al României în evaluările care urmează din partea Fitch şi Moody’s. Reducerea deficitului la 2% din PIB demonstrează că planul de consolidare fiscală produce rezultate şi că ne respectăm angajamentele. Dar nu avem motive de relaxare: menţinerea calificativului de investiţii depinde de continuarea acestei direcţii, de finalizarea PNRR şi de stabilitatea politică. Credibilitatea se construieşte prin rezultate şi se păstrează prin consecvenţã. România nu îşi permite niciun pas înapoi în această perioadă”, a declarat Alexandru Nazare.

Venituri mai mari la buget: TVA-ul și fondurile europene, motoarele principale

Veniturile totale ale statului au însumat 342,52 miliarde lei, marcând o creștere de 10,3% față de anul precedent. Această evoluție a fost susținută de mai mulți factori cheie:

  • Încasările din TVA: 74,14 miliarde lei, o creștere de 25,1% generată de modificarea cotelor de impozitare.
  • Impozitul pe salarii și venit: 33,71 miliarde lei (creștere de 11,1%), influențat de eliminarea facilităților fiscale în sectoare precum construcțiile, agricultura și IT-ul.
  • Fonduri europene: 30,29 miliarde lei au fost rambursate de UE, cu 20,8% mai mult decât în 2025.
  • Impozitul pe profit: 18,97 miliarde lei, în creștere cu 10,1%.

Ministrul Finanțelor a subliniat importanța restituirilor de TVA către firme, care au ajuns la 18 miliarde de lei: ”Această creştere a restituirilor este un sprijin direct acordat mediului de afaceri, injectăm lichiditate imediată în companiile româneşti, eliminăm blocajele din lanţurile comerciale şi le oferim antreprenorilor predictibilitatea de care au nevoie”.

Unde s-au făcut economii și unde au crescut cheltuielile

Cheltuielile totale ale statului au fost de 383,55 miliarde lei. Deși suma este ușor mai mare față de anul trecut (0,8%), raportat la PIB, ponderea acestora a scăzut de la 19,85% la 18,66%.

Principalele evoluții ale cheltuielilor:

  • Personal: S-au cheltuit 82,11 miliarde lei, cu 3,3 miliarde mai puțin decât în 2025, ca urmare a limitării sporurilor.
  • Investiții: Au crescut semnificativ, de la 50,44 miliarde lei la 59,96 miliarde lei. Peste 70% din acești bani provin din fonduri europene și PNRR.
  • Sănătate: Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 8,6%, în principal pentru plăți în acest domeniu.
  • Dobânzi: Statul a plătit 29,37 miliarde lei pentru dobânzi, cu 4,14 miliarde mai mult decât anul trecut.
  • Asistență socială: 126 miliarde lei, o ușoară scădere de 0,5%.

Ajustarea bugetară s-a concentrat pe reducerea cheltuielilor curente, în timp ce ritmul investițiilor publice, în special cele finanțate prin PNRR, a fost protejat. Accelerarea finanțărilor europene a compensat scăderea investițiilor din surse naționale, care avuseseră un nivel excepțional în 2025 din cauza unor plăți restante și a recapitalizării unor companii de stat.