Ministerul Muncii a publicat vineri proiectul noii Legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, un document care promite să schimbe radical modul în care sunt calculate veniturile bugetarilor începând cu 1 decembrie 2026. Noua lege introduce o valoare de referință de 4.100 de lei și stabilește un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul de stat.

Cum se calculează noile salarii: Coeficienți și praguri

Arhitectura noului sistem se bazează pe înmulțirea unui coeficient specific fiecărei funcții cu valoarea de referință de 4.100 de lei (valabilă pentru decembrie 2026 și tot anul 2027). Funcțiile vor fi împărțite în 12 grade salariale, în funcție de studii, experiență și complexitatea muncii.

  • Coeficientul 1 (minim): 4.100 de lei brut.
  • Coeficientul 8 (maxim): 32.800 de lei brut.
  • Vechimea: Există 6 gradații de vechime, care pot crește salariul de bază cu până la 25% pentru cei cu peste 20 de ani de muncă.

Niciun salariu pentru un program de opt ore nu va putea fi mai mic decât salariul minim brut garantat în plată la momentul respectiv. Banca Națională a României este singura instituție exceptată de la aceste reguli.

Sporuri de până la 40% pentru primari și proiecte europene

O noutate importantă față de variantele anterioare este majorarea sporurilor pentru cei care lucrează cu fonduri externe. Primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene care implementează proiecte europene vor putea primi un spor de până la 40% din indemnizație, dublu față de pragul de 20% vehiculat anterior.

De același procent, de până la 40%, vor beneficia și angajații din echipele de proiecte europene, personalul care gestionează fonduri comunitare și angajații din agenții precum AFIR sau APIA.

Plafon general pentru sporuri și premii de performanță

Pentru a controla cheltuielile, legea impune un plafon general: suma totală a sporurilor și primelor nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază la nivelul fiecărei instituții. Totuși, există excepții care nu intră în acest calcul, cum ar fi sporul de noapte, munca suplimentară și anumite sporuri din Sănătate sau Educație.

Premii pentru angajații eficienți

Instituțiile vor putea acorda premii de performanță angajaților cu rezultate deosebite. Acestea vor fi între 10% și 20% din salariul de bază și se pot acorda pentru perioade de 3, 6 sau 12 luni, în limita unui buget anual de 4% din fondul de salarii al instituției.

Ce se întâmplă cu salariile care ar trebui să scadă?

Proiectul include un mecanism de protecție numit „diferență salarială tranzitorie”. Angajații care, conform noilor grile, ar urma să aibă venituri mai mici decât în noiembrie 2026, vor primi o sumă compensatorie pentru a acoperi diferența. Această sumă se va reduce treptat, pe măsură ce salariul de bază va crește în viitor, până la absorbția completă.

Reguli specifice pentru Sănătate, Educație și Armată

Legea prevede reglementări clare pentru sectoarele cheie:

  • Sănătate: Spor de 15% pentru personalul care lucrează în trei ture sau în sistem de 12/24. Gărzile de weekend vor fi plătite cu un tarif orar cu 20% mai mare.
  • Educație: Sporuri de până la 15% pentru profesorii din zone izolate sau din învățământul special. Predarea simultană la mai multe clase aduce sporuri între 5% și 15%.
  • Apărare și Poliție: Sistem separat de gradații (7 trepte a câte 3%). Se pot acorda coeficienți suplimentari de până la 0,40 pentru misiuni periculoase, intervenții sau combaterea terorismului.

Impactul bugetar și calendarul implementării

Ministrul Muncii a precizat că solicitările sindicatelor ar costa statul aproximativ 20 de miliarde de lei, însă bugetul poate susține doar 12,1 miliarde de lei. Din 2028, creșterea salariilor va fi strict corelată cu reducerea cheltuielilor publice ca pondere în PIB.

Dacă legea va fi aprobată în forma actuală, angajații vor putea contesta noile salarii în termen de 20 de zile de la comunicare, iar eventualele procese se vor judeca cu prioritate.