Curtea de Conturi și ANAF au solicitat verificări amănunțite asupra producătorilor agricoli din județul Giurgiu care au primit despăgubiri pentru secetă în 2024. Ancheta a fost declanșată după ce Ionel Ciocan, primarul PSD al comunei Găujani, a fost prins încasând bani de la stat pentru culturi declarate „distruse 100%”, de pe care a recoltat ulterior sute de tone de cereale.

„Minunea” de la Găujani: Recoltă bogată pe terenuri declarate calamitate

În vara anului 2024, Guvernul a alocat două miliarde de lei pentru fermierii afectați de secetă. Firma familiei primarului Ionel Ciocan a beneficiat de 181.960 de lei, după ce comisia de evaluare a stabilit că 154 de hectare de porumb, 25 de hectare de floarea-soarelui și aproape 3 hectare de mazăre au fost compromise total.

Surpriza a venit la momentul recoltării. Deși oficial nu se mai putea obține nimic, primarul a reușit să strângă aproximativ 900 de tone de cereale, cu randamente de 5,4 tone de porumb la hectar și 2,8 tone de floarea-soarelui la hectar.

Conflict de interese sub lupa ANI

Situația este cu atât mai gravă cu cât, la momentul evaluării pagubelor, Ionel Ciocan era funcționar în primărie și a făcut parte din comisia care a verificat chiar culturile firmei sale. Agenția Națională de Integritate (ANI) a fost sesizată pentru un posibil conflict de interese.

  • Suma încasată: 181.960 de lei.
  • Suprafața declarată distrusă: Peste 180 de hectare.
  • Producția reală: 5,4 tone porumb/ha și 2,8 tone floarea-soarelui/ha.

Dialog incredibil între primar și reporteri

Întrebat cum a fost posibil să recolteze de pe un teren declarat „mort”, primarul a invocat existența unor „văi minune” pe care comisia nu le-ar fi văzut. Acesta a recunoscut cu seninătate că el conduce afacerea, deși în acte figurează soția sa.

Ionel Ciocan: „Tarlaua are niște văi, se poate verifica și pe văile acelea a fost porumbul mai bun.”
Reporter: „Păi și cum Dumnezeu nu a văzut comisia, la câteva zeci de metri?”
Ionel Ciocan: „Nu a văzut, n-a intrat mai mult… Am înțeles, ce să zic, nu s-a văzut.”

Edilul a catalogat inițial păstrarea banilor de la stat concomitent cu vânzarea recoltei drept „un noroc”, dar a admis ulterior că situația nu este corectă. „Domnule, da, corect așa era, da [că nu dădeam banii înapoi dacă nu mă prindeau]. Nu e corect, normal că nu e corect”, a declarat acesta după ce a fost obligat de Curtea de Conturi să returneze suma cu penalități.

Instituțiile statului ridică din umeri

Deși Curtea de Conturi a cerut extinderea verificărilor la nivelul întregului județ, unde 80% din culturi au fost declarate calamitate, Direcția Agricolă Giurgiu susține că nu are pârghii legale pentru a controla producțiile reale ale fermierilor.

Petra Ochișor, director Direcția pentru Agricultură Giurgiu: „Nu am documente. Nu am cum [să verific]. Competența mea nu este… nu îmi comunică mie producția medie.”

Expertii din domeniu contrazic însă varianta „văilor norocoase”. Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România, explică: „Când vorbim de o calamitate de sută la sută, maximul care poate fi obținut este de câteva sute de kilograme la hectar sau nu recoltează absolut deloc pentru că nu se justifică costul.”

Fostul ministru al Agriculturii neagă fenomenul

Florin Barbu, ministrul Agriculturii la momentul adoptării măsurilor, a respins categoric posibilitatea ca astfel de cazuri să fie frecvente. „Exclus acest lucru”, a declarat acesta, susținând că despăgubirile s-au acordat strict pentru culturile de primăvară unde producția ar fi fost imposibilă.

În prezent, rămâne neclar dacă cazul de la Găujani este un incident izolat sau dacă lipsa de verificare din Ordonanța de Urgență a permis și altor fermieri să încaseze ilegal bani publici pentru culturi care, în realitate, au fost valorificate pe piață.