Președintele Nicușor Dan a declarat, joi seară, că șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu, nu a participat la reprimarea manifestanților din 1989 și 1990. Șeful statului a respins concluziile unei investigații jurnalistice recente și a invocat verificările făcute de instituțiile statului în urmă cu 21 de ani.

Într-o conferință de presă susținută la Chișinău, Nicușor Dan a făcut o distincție clară între prezența într-un dispozitiv militar și acțiunea directă de reprimare a cetățenilor. Reacția vine după ce o investigație Recorder a susținut, pe baza unor documente și mărturii, că Lucian Pahonțu a făcut parte din trupele de Securitate care au intervenit la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 și în Piața Universității pe 13 iunie 1990.

„Reprimarea manifestațiilor de la Revoluție, respectiv de la Mineriadă, fiecare dintre ele reprezintă o pată în istoria României. Este regretabil că parchetele nu au elucidat până în momentul ăsta și îmi doresc, dar sunt circumspect că vor reuși să o facă, trecând așa de mult timp de la acele evenimente”, a declarat președintele.

Nicușor Dan a subliniat că, din punct de vedere moral, nicio persoană care a participat la astfel de acțiuni nu ar trebui să dețină funcții înalte, însă a precizat: „Orice persoană care a reprimat, participând la vreuna dintre aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. Trei: domnul Pahonțu nu e în această situație”.

Președintele invocă verificările CNSAS din mandatul lui Băsescu

Șeful statului a amintit că Lucian Pahonțu a fost verificat oficial în momentul în care a preluat conducerea serviciului, în urmă cu mai bine de două decenii. Pahonțu se află la conducerea SPP din decembrie 2005, fiind numit de președintele de atunci, Traian Băsescu.

„Domnul Pahonțu, conform legii din România, când a fost numit, la propunerea președintelui, de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, acum 21 de ani, CSAT a făcut o verificare inclusiv la CNSAS cu privire la a fi făcut sau nu poliție politică”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a contestat relevanța dezvăluirilor recente, afirmând că titlul investigației nu este justificat de conținutul acesteia: „Am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conținut. Nu știu care e scandalul”. În prezent, Pahonțu nu are o decizie CNSAS de lucrător sau colaborator al Securității, instituția precizând că verificarea documentelor este un proces de durată.

Evaluarea managerială a șefului SPP, amânată pentru alte priorități

Întrebat despre promisiunea de a evalua activitatea managerială a lui Lucian Pahonțu, Nicușor Dan a recunoscut că nu a realizat un astfel de demers formal, bazându-se pe propriile observații și pe interacțiunile cu serviciile externe.

„O evaluare a Serviciului am făcut-o, cumva, cu propriile simțuri. Mi se pare că serviciul ăsta funcționează”, a spus președintele. Acesta a adăugat că o evaluare managerială dedicată lui Pahonțu nu a fost o prioritate, invocând alte „restanțe” precum strategia economică sau situația alegerilor anulate.

De ce nu are SRI director după 15 luni de mandat

Nicușor Dan a oferit explicații și pentru faptul că Serviciul Român de Informații (SRI) nu are un director civil de aproximativ 15 luni, după demisia lui Eduard Hellvig în iulie 2023. Președintele a susținut că a evitat să propună un nume pentru a nu interfera cu negocierile politice pentru noul Guvern.

„Am considerat că nu este util să suprapun această discuție, care tot timpul este sensibilă, peste discuția despre guvern”, a explicat șeful statului, menționând că va relua subiectul cu viitoarea majoritate parlamentară.

De la preluarea mandatului, președintele a mutat succesiv termenele pentru numirea șefilor serviciilor secrete:

  • 30 iulie 2025: a promis numiri „în următoarele săptămâni”;
  • 28 octombrie 2025: a avansat termenul „până la finalul anului, la începutul anului viitor”;
  • 29 ianuarie 2026: a declarat că speră să termine discuțiile „foarte curând”;
  • 17 februarie 2026: a anunțat existența unei liste scurte cu cinci nume;
  • 17 iulie 2026: a afirmat că „nu cred că a avea un șef civil e o chestiune așa de importantă”.

În martie 2026, Nicușor Dan a justificat amânarea prin „inflamarea” scenei politice, susținând că are nevoie de un nume agreat pentru a evita respingerea propunerii în Parlament.