Cinci membri ai aceleiași familii din județul Covasna au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, fiind acuzați că au recrutat și exploatat prin muncă persoane vulnerabile. Victimele, racolate din rândul celor fără adăpost sau cu datorii, erau ținute în condiții inumane, sechestrate și obligate să muncească fără plată, existând inclusiv intenția membrilor grupării de a le vinde pentru sume de până la 3.000 de euro. Polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Covasna și procurorii DIICOT au efectuat luni, 17 august, șase percheziții la locuințele suspecților. O femeie și patru bărbați sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, supunere la muncă forțată sau obligatorie și trafic de persoane în formă continuată.
Cum funcționa rețeaua de sclavie modernă
Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi acționat din martie 2025 până la jumătatea lunii august 2026, atât în județul Covasna, cât și pe teritoriul Germaniei. Membrii familiei căutau în special persoane fără locuință, lipsite de educație sau cu datorii, pe care le racolau prin inducere în eroare. În unele cazuri, suspecții achitau datoriile victimelor, transformând ulterior această plată într-o obligație pe care oamenii trebuiau să o acopere prin muncă. „În contul presupusei datorii pe care victimele le-ar fi avut, ar fi fost transportate la domiciliile lor, unde ar fi fost supuse la muncă pe o perioadă nedeterminată, fără a fi plătite”, arată IPJ Covasna. După recrutare, persoanele vătămate erau transportate și adăpostite în comunele Brateș și Zăbala, precum și în orașul Covasna. Aici, victimele erau deposedate de actele de identitate și obligate să presteze diverse activități gospodărești sau lucrări în construcții, în funcție de pregătirea fiecăreia.
Victimele erau tratate ca marfă și puteau fi vândute
Condițiile în care trăiau persoanele exploatate erau extrem de dure. Acestea erau ținute în spații improprii, fără utilități sau condiții minime de igienă, și nu aveau voie să plece. Programul de lucru începea la ora 06:00 și se termina târziu în noapte, între orele 20:00 și 22:00. Pentru a se asigura că victimele nu cer ajutor, membrii grupării foloseau agresiuni fizice și amenințări. Mai mult, anchetatorii susțin că suspecții intenționau să „vândă” victimele pentru sume cuprinse între 2.000 și 3.000 de euro, acestea fiind „tratate ca având o valoare economică proprie”.
Lidera grupării folosea cardurile bancare ale victimelor
Gruparea era coordonată de o femeie, care stabilea locurile de muncă, supraveghea victimele și le dădea instrucțiuni. Aceasta este cercetată și pentru acces ilegal la un sistem informatic și fraudă financiară. Într-unul dintre cazuri, femeia ar fi reținut cardul bancar al unei victime pe care aceasta își primea pensia, folosind banii pentru cumpărături. După ce victima a reușit să fugă, suspecta ar fi transferat restul banilor în propriul cont.
Patru mașini de lux au fost puse sub sechestru
În urma perchezițiilor, autoritățile au ridicat documente și probe, indisponibilizând totodată patru autoturisme de lux. Tribunalul Covasna a admis marți propunerea de arestare preventivă pentru cei cinci suspecți. Cazul amintește de ororile din comuna Berevoești, județul Argeș, unde în 2016 s-a descoperit că zeci de persoane, inclusiv minori, fuseseră sechestrate, ținute în lanțuri și torturate de clanuri locale. În acel dosar, pedepsele primite de vinovați au ajuns până la 19 ani de închisoare.
