Deficitul comercial al României a crescut în primele nouă luni ale anului 2025 cu 4,3% față de aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 24,4 miliarde de euro, conform datelor INS publicate luni, 10 noiembrie.

Deficitul comercial în cifre

În perioada ianuarie‑septembrie 2025, atât exporturile, cât și importurile au înregistrat o creștere de 4,2% față de perioada similară din 2024.

  • Exporturi totale: 72 miliarde de euro.
  • Importuri totale: 96,6 miliarde de euro.

Septembrie 2025

În luna septembrie, exporturile au atins 8,8 miliarde de euro (+9,2%), iar importurile 11,3 miliarde de euro (+6,2%). Deficitul comercial lunar a fost de 2,48 miliarde de euro.

Structura schimburilor comerciale

În primele nouă luni, schimburile intra‑UE27 (cu celelalte 26 de state membre) au reprezentat majoritatea comerțului extern:

  • Exporturi intra‑UE27: 51,6 miliarde de euro (71,5% din total exporturi).
  • Importuri intra‑UE27: 69,6 miliarde de euro (72,1% din total importuri).

Schimburile extra‑UE27 (cu Turcia, China, SUA, Marea Britanie etc.) au constituit restul:

  • Exporturi extra‑UE27: 20,5 miliarde de euro (28,5% din total exporturi).
  • Importuri extra‑UE27: 27 miliarde de euro (27,9% din total importuri).

Comentariile economistului Ovidiu Folcuț

Contactat de redacția Digi24.ro, economistul Ovidiu Folcuț a subliniat că evoluția deficitului nu este surprinzătoare, ci reflectă o tendință constantă a ultimilor ani.

„Este o situație cu care ne-am obișnuit de mulți ani, dar care ne afectează pe toți, pentru că deficitul trebuie acoperit din împrumuturi”, a explicat el.

„Deficitul comercial continuă să crească, așa cum se întâmplă aproape în fiecare an. Valoarea absolută, 24 de miliarde de euro, e mai puțin relevantă, anul viitor probabil deficitul comercial va fi mai mare, anul trecut a fost ceva mai puțin. Ceea ce contează este ritmul creșterii, de 4,3% față de anul anterior, ceea ce arată că diferența dintre ce exportăm și ce importăm se adâncește”, a adăugat Folcuț.

El a atras atenția asupra impactului asupra bugetului public:

„Atunci când ai un minus trebuie să-l acoperi de undeva. Asta înseamnă, cel mai probabil, împrumuturi suplimentare, inclusiv pentru a finanța acest dezechilibru comercial. Dobânzile la acele împrumuturi le plătim, în final, tot noi, prin taxe și impozite”, a subliniat economistul.

Referindu-se la comparații internaționale, Folcuț a remarcat:

„Deficitul nu înseamnă sărăcie, dar România nu are forța SUA”, a explicat el, precizând că Statele Unite pot gestiona un deficit mare, în timp ce România nu dispune de aceeași putere economică.

Rolul consumatorilor

Economistul a evidențiat contribuția consumatorilor la deficit, în special în perioadele de cumpărături masive:

„Dacă ne uităm la perioada de Black Friday, vedem că aproape toate produsele cumpărate provin din import. Asta înseamnă că, indirect, fiecare dintre noi contribuie la creșterea deficitului. Există campanii care ne încurajează să cumpărăm produse românești, dar va mai dura până când se va forma o cultură reală a consumului local”.

Perspective și soluții

Folcuț consideră că guvernul are instrumente limitate pentru a reduce rapid deficitul și că este nevoie de o strategie pe termen lung:

„Nu poți echilibra o astfel de situație peste noapte. E nevoie de o strategie pe termen lung. Problema nu e că avem deficit un an sau doi, ci că el s-a permanentizat. Soluția este să producem mai mult și mai bine în România, ca balanța comercială să se echilibreze natural”.

El a menționat și că unele importuri pot fi benefice dacă aduc tehnologii ce vor genera exporturi viitoare:

„Dacă aducem tehnologii care, peste câțiva ani, vor permite exporturi noi, atunci acele importuri se transformă într-o investiție. Pe termen mediu, ele pot contribui la reducerea deficitului”.