Noua lege a salarizării în sectorul public, un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ar putea aduce majorări salariale pentru aproximativ 53% dintre bugetari. Guvernul condus de Ilie Bolojan încearcă să finalizeze proiectul până la sfârșitul lunii august pentru a evita pierderea a 700 de milioane de euro din fonduri europene, în contextul în care cheltuielile totale cu salariile ar putea ajunge la 174 de miliarde de lei.

Impactul bugetar: 8 miliarde de lei în plus pentru salarii

Potrivit informațiilor actuale, bugetul alocat pentru plata salariilor în sectorul public ar urma să crească de la 166 de miliarde de lei la 174 de miliarde de lei. Ministerul Finanțelor este dispus să aloce suplimentar aproximativ 8 miliarde de lei, însă spațiul de manevră este limitat de constrângerile economice.

Premierul Ilie Bolojan a explicat situația anvelopei salariale, subliniind că România nu își permite depășirea anumitor praguri raportate la Produsul Intern Brut:

„Constrângerile pe care le avem țin de păstrarea unui procent al anvelopei salariale, ca pondere din PIB-ul României, care să se situeze foarte puțin peste 8% din PIB. Astăzi avem 8,1% din PIB și, deci, nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că, efectiv, nu ne putem permite”, a declarat șeful Executivului.

Cine sunt beneficiarii și ce se întâmplă cu restul angajaților

Aplicarea noii grile de salarizare va împărți angajații de la stat în două categorii, însă autoritățile dau asigurări că nimeni nu va pierde bani la salariu.

  • Peste jumătate dintre bugetari (53%) vor primi salarii mai mari în urma noii legi.
  • Restul angajaților vor păstra veniturile actuale, autoritățile promițând că nicio leafă nu va scădea.

Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene și ministru interimar al Muncii, a confirmat acest aspect după discuțiile cu sindicatele: „Veniturile aflate în plată în sistemul public nu vor fi diminuate prin aplicarea noii legi a salarizării”.

Scenariul reducerilor de personal

Premierul a menționat că o creștere mai substanțială a veniturilor ar fi fost posibilă doar prin restructurări. „Singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducerea de personal. Acolo unde nu se justifică, în așa fel încât spațiile eliberate să-ți permită să-i plătești mai bine pe cei care lucrează cu adevărat în sectorul public”, a subliniat Ilie Bolojan.

Schimbări majore: Sporurile vor fi incluse în salariul de bază

Noua lege propune o simplificare a modului de calcul al veniturilor. Majoritatea sporurilor, precum și norma de hrană, nu vor mai apărea separat, ci vor fi integrate direct în salariul de bază.

Singura excepție notabilă rămâne sporul pentru gestionarea proiectelor pe fonduri europene. Acesta va fi acordat în continuare separat și poate ajunge până la 40% din salariu.

Calendarul adoptării și negocierile cu Bruxelles

Proiectul a intrat într-o fază accelerată după ce negocierile au fost preluate de Președinție, ca urmare a dificultăților de înțelegere între partidele de guvernare. Un prim draft a fost finalizat de Ministerul Muncii pe 24 aprilie 2026 și înaintat premierului.

În perioada următoare, oficialii români vor merge la Bruxelles pentru a discuta cu reprezentanții Comisiei Europene despre proiectele întârziate din PNRR. Adoptarea legii trebuie să aibă loc înainte de finalul lunii august pentru a securiza tranșa de 700 de milioane de euro.