Numărul firmelor și al persoanelor fizice autorizate (PFA) care au intrat în insolvență în primele două luni ale anului 2026 a crescut cu peste 13% față de perioada similară a anului trecut. Potrivit datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), în intervalul ianuarie-februarie 2026 au fost înregistrate 1.091 de cazuri, comparativ cu 964 de dosare deschise în 2025.

Harta insolvențelor: Bucureștiul rămâne pe primul loc

Deși Capitala continuă să conducă topul național în ceea ce privește numărul de insolvențe, statisticile arată o ușoară ameliorare în această zonă. În primele două luni ale anului, în București au fost raportate 222 de cazuri, în scădere cu 8,64% față de anul precedent.

Situația pe județe arată astfel:

  • Cluj: 71 de cazuri (creștere de 18,33%);
  • Bihor: 64 de cazuri (scădere de 12,33%);
  • Timiș: 40 de cazuri (creștere de 2,56%);
  • Maramureș și Arad: creșteri record de aproape 90%.

La polul opus, cele mai puține dosare de insolvență au fost deschise în județele Caraș-Severin, Covasna și Alba. Doar în luna februarie 2026, la nivel național au fost raportate 562 de noi insolvențe.

Domeniile cele mai afectate de problemele financiare

Analiza pe sectoare de activitate arată că firmele din comerț și construcții rămân cele mai vulnerabile în fața dificultăților economice. Totuși, în ciuda numărului mare de cazuri, toate aceste sectoare au înregistrat scăderi ale incidenței față de începutul anului 2025.

Clasamentul domeniilor cu cele mai multe insolvențe:

  • Comerț cu ridicata și amănuntul: 185 de cazuri;
  • Construcții: 166 de cazuri;
  • Industria prelucrătoare: 97 de cazuri;
  • Transport și depozitare: 84 de cazuri.

Schimbări majore în legislație: Proceduri mai scurte și răspundere extinsă

Creșterea numărului de dosare are loc în contextul intrării în vigoare a Legii nr. 239/2025. Noua legislație a fost adoptată pentru a pune capăt unor abuzuri istorice, în care procedurile de insolvență erau folosite pentru a evita plata datoriilor, unele procese durând chiar și peste un deceniu.

Avocata Dana Bușcu a explicat, în cadrul unei conferințe citate de Economica.net, că noile reguli se bazează pe patru piloni esențiali:

„Modificările au la bază patru piloni importanţi: reducerea duratei procedurilor de insolvenţă, consolidarea regimului răspunderii administratorilor, creşterea gradului de recuperare a creanţelor şi prevenirea practicilor de deturnare a procedurii”, a declarat aceasta.

Cine va răspunde pentru datoriile firmelor

O noutate importantă a legii este extinderea răspunderii. Nu doar administratorii din acte vor putea fi trași la răspundere, ci și persoanele care controlează din umbră deciziile unei companii.

„Acţiunea în răspundere nu mai vizează doar administratorii formali, ci şi acele persoane care controlează, în fapt, deciziile financiare şi operaţionale ale debitorului”, a precizat Dana Bușcu.

Noua lege introduce, de asemenea, verificări periodice ale firmelor aflate în dificultate și permite trecerea rapidă la faliment dacă reorganizarea nu este posibilă. Totodată, au fost stabilite reguli stricte pentru a împiedica transferul activelor către firme afiliate, o metodă utilizată frecvent în trecut pentru a lăsa creditorii fără nicio modalitate de recuperare a banilor.