Costurile de funcționare a sistemului electric din Europa ar putea scădea cu până la 40% în anii 2030 prin dezvoltarea coordonată a energiei solare și a bateriilor. Concluzia apare într-un raport al Schneider Electric Research Institute (SERI), prezentat la summitul climatic COP31 al ONU, conform digi24.ro.
Reducerea nu este însă garantată. Dacă tehnologiile sunt combinate necorespunzător, costurile totale ar putea depăși cu până la 35% nivelul actual de referință, avertizează autorii.
Stocarea și consumul trebuie dezvoltate împreună
Cercetătorii au comparat 40.500 de scenarii, cu diferite costuri pentru panouri solare, baterii și rețele electrice. Analiza urmărește efectele extinderii resurselor energetice distribuite: instalații solare pe acoperișuri, baterii, vehicule electrice și aparate electrocasnice inteligente.
Potrivit raportului, economiile depind de corelarea acestor investiții cu electrificarea, adică înlocuirea tehnologiilor bazate pe combustibili fosili cu alternative electrice. Beneficiul suplimentar pentru economia mondială ar putea ajunge, până în 2030, la echivalentul a 0,8% din PIB.
Bateriile permit utilizarea electricității solare produse peste necesarul de consum și reduc presiunea asupra rețelelor în orele de vârf. În schimb, nepotrivirea dintre duratele de stocare ale diferitelor sisteme poate majora costurile.
Laurent Bataille, vicepreședinte executiv pentru operațiunile europene ale SERI, susține că extinderea producției trebuie însoțită de creșterea cererii și de flexibilizarea consumului. „Întregul sistem devine mai ieftin doar dacă acestea funcționează în armonie”, explică el despre energia solară și baterii.
Electrificarea, în centrul discuțiilor de la COP31
Turcia, care coorganizează summitul, a anunțat în iunie angajamentul „35 până în 2035”. Obiectivul vizează creșterea ponderii electricității în satisfacerea cererii globale de energie de la aproximativ 23% la 35%, până în 2035.
Un studiu publicat pe 12 noiembrie arată că o lume electrificată ar risipi cu 61% mai puțină energie pentru aceleași servicii. Explicația ține parțial de pierderile de căldură asociate arderii combustibililor fosili.
Criticii cer însă ca angajamentul să precizeze explicit folosirea electricității din surse curate. Altfel, guvernele ar putea prezenta extinderea centralelor pe gaze drept progres în electrificare, cu efecte negative asupra obiectivelor climatice.
Potrivit SolarPower Europe, energia solară a permis Uniunii Europene economii de 43,7 miliarde de euro prin reducerea importurilor de gaze naturale de la începutul războiului împotriva Iranului, declanșat în 2026. Extinderea producției solare accentuează însă nevoia de stocare, pentru a evita pierderea surplusului de energie.
