România se confruntă cu un paradox economic major: deși dispune de resurse variate și ieftine, cetățenii plătesc unele dintre cele mai mari facturi la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), avertizează că sistemul actual a fost construit astfel încât să profite de pe urma scumpirilor, pe spatele populației.

Paradoxul energetic: Resurse ieftine, facturi uriașe

Într-o analiză publicată marți, președintele AEI subliniază că România are toate atuurile pentru a oferi energie la prețuri accesibile. Cu toate acestea, realitatea din facturile românilor este complet diferită față de potențialul de producție al țării.

„România nu are doar cea mai scumpă energie electrică raportată la puterea de cumpărare, are un sistem care a învățat să câștige bani din scumpirea energiei pe spatele populației”, a afirmat Dumitru Chisăliță. Acesta descrie situația drept „unul dintre cele mai absurde paradoxuri economice din Europa”.

De ce ar trebui să plătim mai puțin?

Teoretic, România ar trebui să fie una dintre cele mai competitive piețe energetice din regiune, bazându-se pe un mix echilibrat de resurse:

  • Hidroenergie: energie cu cost de producție redus;
  • Energie nucleară: una dintre cele mai ieftine surse stabile;
  • Gaze naturale: resurse interne proprii;
  • Energie regenerabilă: capacități în expansiune cu cost marginal aproape zero.

„Costul disfuncției”: Românii plătesc cu până la 45% mai mult

Expertul susține că prețurile mari nu sunt cauzate doar de criza energetică globală sau de război, ci de ineficiența sistemului intern. Dacă piața ar fi funcționat corect și predictibil, factura finală ar fi fost cu 25% până la 45% mai mică.

„Problema nu mai este strict costul producerii energiei. Problema este costul sistemului energetic în sine, un mecanism care adaugă risc, ineficiență, distorsiuni și cost administrativ la fiecare verigă dintre producător și consumator”, explică președintele AEI.

Conform analizei, din fiecare 100 de lei plătiți de un consumator, între 25 și 45 de lei reprezintă, de fapt, „costul disfuncției”. Chisăliță punctează că românii nu plătesc doar consumul propriu-zis, ci și instabilitatea unui sistem care „produce relativ ieftin și vinde relativ scump”.

Critici la adresa intervenției statului și a „băieților deștepți”

Analiza AEI critică dur modul în care statul a intervenit în piață după anul 2022. Plafonările, compensările și modificările legislative repetate au creat un „hibrid” care afectează predictibilitatea.

„Problema nu este că statul a intervenit. Problema este că a intervenit permanent, imprevizibil și contradictoriu. România nu mai are nici piață liberă autentică, nici sistem reglementat coerent”, susține Chisăliță.

Ineficiența a devenit profitabilă

O altă problemă majoră identificată este faptul că actualele blocaje ale sistemului — de la investiții amânate până la birocrație excesivă — au devenit avantajoase pentru anumite grupuri de interese.

„Aici este adevărata dramă a pieței energetice românești: nu doar că sistemul este ineficient, ci că anumite forme de ineficiență au devenit profitabile pentru «băieții deștepți». Iar atunci când un sistem începe să câștige bani din propriile blocaje, reforma devine nu doar dificilă, ci contrară intereselor celor care controlează jocul”, a avertizat președintele Asociației Energia Inteligentă.