Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pe primul pachet de măsuri fiscale, care prevede majorarea TVA, creșterea accizelor, introducerea CASS pentru pensiile peste 3.000 de lei, dar și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public în anul 2026, în ciuda protestelor și nemulțumirilor exprimate de angajații din sistemul public.

Detalii despre pachetul fiscal anunțat de premierul Ilie Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a prezentat principalele măsuri cuprinse în pachetul fiscal, explicând că TVA va avea o cotă standard de 21%, iar cea redusă va fi de 11%. Accizele la alcool, carburanți și tutun vor crește cu 10%. Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) va fi aplicată pensiilor ce depășesc pragul de 3.000 de lei.

De asemenea, impozitul pe dividende va rămâne 10% în 2025, urmând să crească la 16% de la 1 ianuarie 2026. Profiturile suplimentare obținute de bănci și companiile de jocuri de noroc vor fi impozitate mai sever, iar câștigurile din jocurile de noroc vor fi supraimpozitate. În 2026, salariile și pensiile din sectorul public vor fi înghețate, iar angajările și sporurile nejustificate vor fi limitate.

Premierul a subliniat că titularii din Educație nu-și vor pierde locurile de muncă și nu li se vor tăia salariile, însă plățile cu ora vor fi redusă, iar norma didactică va crește cu două ore. Bursele școlare nu vor dispărea, dar vor fi acordate doar pentru merite reale, cu condiția unui minimum de nota 9 și unui plafon de 15% din elevii unei clase.

Discursul premierului și contextul adoptării măsurilor

În discursul său, Ilie Bolojan a afirmat că măsurile reprezintă o urgență națională și un act de responsabilitate, având în vedere deficitul bugetar de anul trecut, de peste 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. „Pentru fiecare 100 de lei încasați, statul a cheltuit 132 de lei”, a spus el, precizând că România riscă să ajungă în categoria țărilor cu rating „junk” dacă nu se iau măsuri.

Premierul a recunoscut că măsurile nu sunt populare, dar a asigurat că perioada dificilă va fi una limitată. El a mai explicat că aproape 40% din deficit este generat de cheltuieli permanente, în special salariale, în condițiile în care salariile din sectorul public sunt raportate la contribuabili peste media UE.

Bolojan a insistat că România are printre cele mai mici venituri fiscale din Uniune, cu o pondere de 26% din PIB, comparativ cu 40% în vestul Europei, și că este necesară o realitate fiscală mai echilibrată, bazată pe combaterea evaziunii și fraudelor fiscale.

Al doilea pachet de măsuri și reformele anunțate

Premierul a anunțat că până la sfârșitul lunii iulie va prezenta un al doilea pachet de măsuri, care va include reforma pensiilor speciale, restructurarea companiilor de stat și a aparatului bugetar din primării, reducerea indemnizațiilor din consiliile de administrație, precum și reforme în ASF, ANCOM și ANRE. De asemenea, vor fi vizate digitalizarea administrației, combaterea evaziunii fiscale și accelerarea accesării fondurilor europene.

Reacții și context parlamentar

Înainte de ședința Parlamentului, Guvernul a analizat amendamentele depuse la pachetul fiscal și a stabilit forma finală a legii, în urma unei ședințe de Guvern care a durat aproape o oră.

Liderul AUR, George Simion, a anunțat că va depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, în cazul în care acesta își va angaja răspunderea. Opoziția are la dispoziție trei zile pentru a depune moțiunea, iar dacă aceasta va primi votul majorității, Executivul va fi demis.

În sesiunea extraordinară convocată pentru această procedură, parlamentarii au termen până luni, ora 8:00, pentru depunerea amendamentelor. Dacă nu vor fi inițiate moțiuni de cenzură în termenul legal, proiectul de lege va fi considerat adoptat.

Modificări și propuneri ale partidelor și sindicatelor

PSD a propus ridicarea pragului de neimpozitare a pensiilor de la 3.000 la 4.000 de lei, măsură valabilă temporar între 1 august 2025 și 31 decembrie 2026. De asemenea, PSD solicită scutirea de CASS pentru veterani și pentru mamele în concediu de creștere a copilului.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a depus un amendament pentru exceptarea de la plafonarea stimulentelor acordate angajaților din agricultură care gestionează fonduri europene, motivând că aceste sume provin integral de la Comisia Europeană și nu afectează bugetul de stat.

Din informații neoficiale, Guvernul a modificat unele măsuri inițiale: în cazul celor 3,3 milioane de români neasigurați la sănătate, plata CASS se va face în două tranșe, prima de 25%, iar restul de 75%. Sporul pentru angajații care lucrează la proiecte cu fonduri europene a fost limitat la 40%, față de 35% propus inițial. Impozitul pe câștigurile din jocuri de noroc până la 10.000 lei a fost redus la 4%, față de 10% inițial. Băncile mici vor plăti un impozit de 2% pe cifra de afaceri, nu 4%, iar subvențiile pentru partide vor scădea cu 40% față de 2024.

Obiectivele pachetului fiscal

Guvernul urmărește prin aceste măsuri reducerea deficitului bugetar de la 9,3% și realinierea pe traiectoria de ajustare, pentru respectarea angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe șapte ani. De asemenea, se dorește recâștigarea încrederii investitorilor, evitarea retrogradării ratingului de țară și prevenirea suspendării fondurilor europene.

Reforma fiscală vizează și obținerea unei evaluări pozitive din partea Comisiei Europene, pentru accesarea cererii de plată nr. 4, în valoare brută de 2,68 miliarde de euro, echivalentul a 0,7% din PIB.

Critici și reacții sindicale

Consiliul Economic și Social a emis un aviz negativ asupra proiectului, considerând că măsurile propuse vor reduce puterea de cumpărare a tuturor cetățenilor și vor afecta stabilitatea socială și economică.

Blocul Național Sindical a elaborat mai multe amendamente, printre care condiționarea acordării subvenției pentru partide doar în anii în care România respectă țintele de deficit bugetar și reducerea la jumătate a sumei forfetare pentru deputați și senatori, invocând lipsa unui control riguros asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici.