Curtea de Apel București a desființat acuzațiile de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat formulate de DIICOT împotriva lui Viorel Pașca și a familiei sale. Magistrații au decis că aceștia pot fi cercetați în libertate, motivând că probele administrate până în prezent nu susțin teza exploatării victimelor sau a sclaviei.

Judecătorii resping acuzațiile de sclavie și exploatare

Potrivit motivării instanței, modalitatea în care persoanele vătămate au fost tratate în azilele administrate de familia Pașca nu prezintă, „cel puțin la prima vedere”, elemente de aservire sau lipsire de libertate. Judecătorul a subliniat că acuzațiile procurorilor nu pot fi reținute pe baza probatoriului actual.

„Practic, ceea ce procurorul ar fi trebuit să demonstreze, pentru a dovedi că inculpații au acționat în scopul exploatării victimelor, este faptul că, începând din anul 2020, în loc să folosească sumele de bani primite din donații sau sumele care reprezentau contribuțiile sociale la care erau îndreptățite persoanele cazate în spațiile pe care le administrau, aceștia ar fi acționat pentru a-și însuși o bună parte din acestea”, se arată în documentul instanței.

Asistență medicală de bază, în ciuda condițiilor modeste

Instanța a reținut că, deși existau deficiențe, pacienții beneficiau de îngrijire și asistență medicală. Declarațiile martorilor au indicat faptul că persoanele cazate primeau consultații periodice, inclusiv psihiatrice, și erau implicate în activități recreative.

Printre aspectele pozitive menționate de judecător se numără:

  • Asigurarea igienei corporale (tuns, spălat, bărbierit);
  • Distribuirea de haine și lenjerie curate;
  • Administrarea tratamentelor prescrise și monitorizate.

Deficiențele identificate: Lipsa banilor, nu reaua voință

Magistratul a recunoscut existența unor probleme serioase în centrele lui Viorel Pașca, însă le-a pus pe seama lipsei resurselor financiare, nu pe dorința de îmbogățire a administratorilor. Printre deficiențele notate se numără:

  • Personal de îngrijire cu nivel educațional redus, care nu știa să scrie sau să citească;
  • Număr insuficient de angajați raportat la numărul de pacienți;
  • Implicarea unor pacienți în administrarea medicamentelor;
  • Lipsa fondurilor pentru tratamente medicale de înaltă calitate.

Conform rechizitoriului DIICOT, suma alocată pentru îngrijirea fiecărui pacient era de aproximativ 498 de lei pe lună, adică doar 16,6 lei pe zi. Judecătorul consideră că această sumă este „extrem de mică” pentru a acoperi hrana, medicamentele și produsele de igienă, eliminând astfel ipoteza că inculpații s-ar fi îmbogățit de pe urma victimelor.

Controlul cardurilor bancare, considerat un demers logic

Instanța a oferit o explicație și pentru faptul că familia Pașca gestiona documentele și banii pacienților. Judecătorul a considerat că stabilirea domiciliului la adresele centrelor și controlul cardurilor bancare erau necesare pentru supraviețuirea beneficiarilor, având în vedere că mulți nu aveau proprietăți sau capacitate de exercițiu.

„Atât timp cât inculpații asigurau cele necesare traiului pentru pacienți, nu li se poate reproșa nici faptul că ei controlau conturile și cardurile bancare ale persoanelor internate”, se mai precizează în motivare.

În final, Curtea de Apel a concluzionat că nu există indicii temeinice care să fundamenteze suspiciunile DIICOT, contrazicând astfel decizia anterioară a Tribunalului București.