Curtea Constituțională a României a decis luni că „Amendamentul Fritz” din noua Lege a integrității este constituțional, ceea ce înseamnă că aleșii locali aflați în incompatibilitate își pot pierde mandatul în 30 de zile. În schimb, judecătorii au declarat neconstituțională obligația ca partenerii de viață ai demnitarilor să își publice declarațiile de interese financiare. De asemenea, nici declarațiile de interese ale demnitarilor nu vor mai fi publice, acestea urmând să fie doar depuse la Agenția Națională de Integritate. Decizia a fost luată cu 5 voturi „pentru” și 3 voturi „împotrivă” în privința amendamentului care îi vizează pe aleșii locali. Această prevedere stabilește că persoanele aflate în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese înainte de noua lege, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. Deși contestatarii au invocat că legea nu poate acționa retroactiv, CCR a stabilit că măsura este constituțională.

Ce se întâmplă cu declarațiile de avere și interese

O altă miză majoră a dosarului a vizat transparența veniturilor pentru persoanele apropiate demnitarilor. CCR a decis însă că amendamentul care obliga partenerii de viață (inclusiv persoanele aflate în „relații asemănătoare acelora dintre soți”) să publice declarații de interese financiare este neconstituțional. Principalele schimbări după decizia CCR:

  • Demnitarii și partenerii lor vor depune „declarația de interese financiare” doar la Agenția Națională de Integritate (ANI).
  • Aceste documente nu vor mai ajunge în spațiul public, publicarea lor fiind declarată neconstituțională.
  • Sintagma „relații asemănătoare acelora dintre soți” a fost, de asemenea, declarată neconstituțională, fiind considerată insuficient definită.

Reacții politice după verdictul judecătorilor

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că nu va comenta decizia până la publicarea motivării, însă a menționat că denumirea de „amendament Fritz” nu este, în opinia sa, una corectă. De cealaltă parte, reprezentanții AUR au criticat dur limitarea transparenței. „De ce transparenţa este prezentată drept o valoare fundamentală doar până în momentul în care începe să îi privească şi pe cei aflaţi în apropierea puterii?”, au transmis reprezentanții partidului.

Schimbări de ultim moment la vârful CCR

Ședința de luni a fost marcată de tensiuni interne. Simina Tănăsescu a fost înlocuită din rolul de judecător raportor pe acest dosar, după ce întâlnirea sa cu prim-ministrul Ilie Bolojan a provocat controverse. Președintele CCR a desemnat un nou raportor, pe judecătorul Csaba Asztalos, în timp ce unii magistrați au cerut chiar sancționarea administrativă a Siminei Tănăsescu. Legea integrității este un jalon esențial în PNRR, iar România riscă să piardă 771 de milioane de euro dacă actul normativ nu este promulgat până la 31 august. Pentru a intra în vigoare, Parlamentul trebuie acum să elimine prevederile declarate neconstituționale, după care legea va fi trimisă președintelui Nicușor Dan pentru promulgare sau reexaminare.

Întrebări frecvente despre Legea integrității

Cine își pierde mandatul conform noii decizii? Aleșii aflați în funcție care au primit o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii. Aceștia au la dispoziție 30 de zile până la pierderea mandatului. Mai sunt publice declarațiile de interese ale soților demnitarilor? Nu. CCR a decis că publicarea acestor date este neconstituțională. Documentele vor fi depuse doar la Agenția Națională de Integritate, fără a mai fi accesibile publicului larg. Ce se întâmplă cu banii din PNRR? Legea trebuie promulgată până la 31 august pentru a îndeplini jalonul. După decizia CCR, Parlamentul trebuie să modifice textul legii pentru a elimina articolele neconstituționale înainte ca aceasta să fie trimisă la promulgare.