Rusia ar putea testa apărarea colectivă a NATO prin atacuri cu drone, mizând pe lipsa unei intervenții americane, avertizează Liana Fix, expertă afiliată Council on Foreign Relations din Washington. Scenariul apare într-o analiză publicată pe 9 noiembrie în revista germană FOCUS, despre riscurile pentru Europa după înfrângerea republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, conform digi24.ro.

Experta subliniază că acestea sunt scenarii de risc, nu hotărâri adoptate de administrația americană sau planuri confirmate ale Kremlinului. Evaluarea sa privește posibilitatea ca Donald Trump să devină mai imprevizibil în raport cu NATO și Ucraina.

În scenariul cel mai grav, Moscova ar putea folosi drone pentru a verifica dacă aliații aplică Articolul 5 al Tratatului NATO, care reglementează apărarea colectivă. Calculul Rusiei ar fi că Washingtonul nu va veni în ajutorul europenilor.

Ce s-ar putea schimba în politica Washingtonului

Rezultatul scrutinului pentru Congres a dat liderilor europeni speranța că puterea președintelui american va fi limitată. Liana Fix consideră însă că pierderea sprijinului parlamentar nu aduce automat relații transatlantice mai bune.

Președinții americani aflați într-o asemenea situație tind să se îndrepte spre politica externă, unde au mai multă libertate decât în plan intern, explică experta. În cazul lui Trump, această orientare ar putea fi accentuată de faptul că se află la ultimul mandat și dorește o moștenire politică importantă.

Printre riscurile enumerate se numără o înțelegere cu Vladimir Putin, urmată de oprirea sprijinului logistic și informativ pentru Ucraina. Analiza ia în calcul și diminuarea prezenței militare americane în Europa. Kremlinul cere de mult retragerea trupelor SUA din Polonia și statele baltice, precum și reducerea infrastructurii NATO din regiune.

Un plan european pentru reducerea dependenței de SUA

Liana Fix recomandă Europei să își întărească posibilitatea de a acționa fără sprijin american. Franța și Germania rămân concentrate asupra dificultăților politice interne, în timp ce Norvegia și Finlanda sunt deosebit de active în contactele cu Washingtonul și Moscova.

Experta compară această situație cu anul 2025, când liderii europeni au susținut împreună poziția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în fața presiunilor administrației Trump.

În opinia sa, Parisul și Berlinul trebuie să se implice mai mult. Propunerile includ o poziție europeană comună împotriva reluării comerțului cu gaze rusești și a relaxării premature a sancțiunilor, inclusiv în cazul unor presiuni americane. Fix recomandă și accelerarea demersurilor pentru folosirea activelor rusești înghețate în beneficiul Ucrainei.

Foto: Profimedia Images