Comisia Europeană a publicat vineri Raportul privind statul de drept pe anul 2026, document care evidențiază progresele și restanțele României în domenii-cheie precum justiția, lupta împotriva corupției și libertatea presei. Deși s-au înregistrat îmbunătățiri în eficiența instanțelor, Executivul european a formulat șapte recomandări clare pentru autoritățile de la București, vizând în special independența procurorilor și limitarea ordonanțelor de urgență.

Justiția între progrese tehnice și presiuni asupra magistraților

Raportul notează o creștere a gradului de ocupare a posturilor în magistratură în cursul anului 2025, însă deficitul de judecători și grefieri rămâne o problemă care afectează activitatea curentă. În paralel, digitalizarea sistemului judiciar rămâne o prioritate guvernamentală, iar instanțele au reușit să soluționeze mai rapid dosarele civile și administrative.

Cu toate acestea, Comisia Europeană atrage atenția asupra unor vulnerabilități îngrijorătoare:

  • Unii magistrați resimt în continuare presiuni din interiorul sistemului.
  • Au existat cazuri de judecători recuzați pentru că intenționau să sesizeze instanțele europene.
  • Lipsesc măsurile concrete pentru consolidarea independenței procurorilor de rang înalt.
  • Sistemul de asistență judiciară este îmbunătățit, dar rămâne subfinanțat.

Efectele prescripției în dosarele de mare corupție

În ceea ce privește lupta anticorupție, bilanțul urmăririi penale este similar cu cel din anul anterior. Totuși, raportul subliniază un fenomen problematic: încetarea multor procese ca urmare a deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind prescripția răspunderii penale.

„Instanțele au continuat să dispună încetarea unor procese și anularea unor condamnări, inclusiv în dosare de corupție la nivel înalt”, se arată în documentul oficial. În acest context, autoritățile pregătesc noua Strategie națională anticorupție pentru perioada 2026-2030.

Măsuri de integritate și reguli noi pentru politicieni

România a făcut pași înainte în zona de integritate prin implementarea unor reguli privind practica „ușilor turnante” și a unui nou Cod de etică pentru membrii Guvernului, care interzice primirea cadourilor. De asemenea, recomandarea de a introduce reguli de lobby pentru parlamentari a fost considerată de Comisie ca fiind îndeplinită integral.

Libertatea presei și accesul la informații

Situația mass-media din România rămâne sub monitorizarea atentă a Bruxelles-ului. Comisia Europeană constată că transparența proprietății instituțiilor de presă este limitată, iar jurnaliștii se confruntă în continuare cu dificultăți în accesarea informațiilor de interes public.

Principalele probleme identificate în sectorul media includ:

  • Resurse umane insuficiente pentru autoritatea de reglementare în audiovizual (CNA).
  • Reforma televiziunii și radioului public este încă într-o fază incipientă.
  • Persistă cazuri de amenințări și hărțuire la adresa jurnaliștilor.
  • Marcarea conținutului finanțat de partide s-a îmbunătățit, dar practicile rămân discutabile.

Predictibilitatea legislativă și utilizarea OUG-urilor

Deși Guvernul a apelat la mai puține ordonanțe de urgență în 2025 față de anul precedent, Comisia Europeană solicită limitarea drastică a acestui instrument. Modificările legislative frecvente și consultările publice care rămân „adesea formale” afectează mediul de afaceri și societatea civilă.

Cele 7 recomandări cheie pentru România

Pentru a corecta deficiențele semnalate, Executivul european solicită României:

  • Consolidarea independenței procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare.
  • Eficientizarea cercetării infracțiunilor din sistemul judiciar.
  • Finalizarea reformei privind declarațiile de avere.
  • Limitarea utilizării ordonanțelor de urgență (OUG).
  • Asigurarea unor consultări publice efective în procesul legislativ.
  • Continuarea demersurilor pentru acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului.
  • Îmbunătățirea guvernanței și eficienței sistemului judiciar.

Raportul privind statul de drept pe 2026 a analizat situația din toate statele membre UE, fiind formulate în total 57 de recomandări la nivel comunitar.