La mai bine de un an de la lansarea planului de creștere de 6 miliarde de euro propus de Uniunea Europeană pentru Balcanii de Vest, rezultatele sunt inegale. În timp ce unele state au reușit să acceseze mai multe tranșe de bani, altele sunt blocate de crize politice interne, riscând să piardă sute de milioane de euro destinate modernizării.

Liderii și codașii integrării europene

Planul de creștere, lansat în 2023, condiționează finanțarea de implementarea unor reforme economice și instituționale stricte. Până în prezent, doar trei țări au reușit să obțină mai mult de o plată legată de aceste reforme:

  • Muntenegru
  • Albania
  • Macedonia de Nord

De cealaltă parte, instabilitatea politică frânează progresul în restul regiunii. Marta Kos, comisarul pentru extindere, a descris acest plan ca fiind „acceleratorul de integrare a Balcanilor de Vest în familia europeană”, însă realitatea din teren arată că nu toate guvernele pot ține pasul.

Kosovo și Bosnia, în pericol să piardă finanțări masive

Kosovo se confruntă cu o criză politică de 18 luni care a blocat capacitatea de reformă. Deși a primit o prefinanțare de 61,8 milioane de euro în aprilie, țara a pierdut deja aproximativ 40 de milioane de euro pentru că nu a atins obiectivele stabilite pentru luna iunie.

Situația ar putea deveni critică până la finalul anului. Fără un guvern funcțional care să aprobe legile necesare, Kosovo riscă să piardă 250 de milioane de euro. Riho Terras, raportorul Parlamentului European pentru Kosovo, a subliniat că țara nu poate avansa până când criza politică nu este rezolvată.

Bosnia și Herțegovina se află într-o situație similară, nefinalizând nicio reformă până în prezent. Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a avertizat autoritățile de la Sarajevo că întârzierile costă scump. Bosnia a pierdut deja 108 milioane de euro și ar putea rata alte 370 de milioane de euro până la sfârșitul anului.

Serbia, sub lupa „retrogradării democratice”

Deși Serbia dispune de o administrație capabilă și de o majoritate parlamentară stabilă, progresele sunt contestate. Raportorul Tonino Picula a vorbit despre o „retrogradare democratică” și a cerut suspendarea plăților până când Belgradul demonstrează un angajament real față de valorile UE.

„Serbia are o administrație capabilă și o majoritate confortabilă, așa că eșecurile acesteia sunt o chestiune de prioritate”, a explicat analistul Marko Todorović. Acesta a avertizat că presiunea va crește, deoarece fondurile neutilizate pot fi realocate către țările care fac progrese reale.

Reformele: Schimbări reale sau doar bifarea unor termene?

Chiar și în țările considerate „fruntașe”, există semne de întrebare privind calitatea reformelor. Nevenka Vuksanović, expertă în drepturile omului, avertizează că în Muntenegru obiectivele cantitative sunt atinse, dar lipsesc dovezile unor schimbări structurale, în special în justiție.

Marko Todorović a punctat o problemă sistemică a acestui mecanism de finanțare: „Dacă ești plătit pentru adoptarea unei legi până la un termen limită, adopți legea și te îngrijorezi de implementarea ei mai târziu”.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a concluzionat că acest program este un test de maturitate pentru guvernele din regiune. Deși banii pot accelera schimbarea, aceștia nu pot înlocui lipsa de voință politică sau instituțiile slabe.