România reușește să evite retrogradarea în categoria „junk” (nerecomandat investițiilor) la finalul acestei luni, susținută de controlul deficitului bugetar și de atragerea fondurilor europene. Totuși, analistul financiar Adrian Negrescu avertizează că situația rămâne critică: statul român a ajuns să se împrumute cu aproximativ un miliard de euro pe săptămână pentru a acoperi cheltuielile curente, precum pensiile și salariile.

Radiografia bugetului: 90% din taxe merg pe cheltuieli fixe

Potrivit expertului, structura bugetului de stat este extrem de rigidă, lăsând foarte puțin spațiu pentru investiții sau dezvoltare. Din totalul sumelor colectate prin taxe și impozite, cea mai mare parte a banilor este deja direcționată către obligații sociale și administrative.

  • 90% din venituri sunt absorbite de cheltuieli fixe: salarii ale bugetarilor, pensii, alocații și alte ajutoare sociale.
  • 10% din venituri sunt direcționate exclusiv către plata dobânzilor pentru creditele deja contractate de România.

„Suntem dependenţi de finanţare şi am ajuns în situaţia de a împrumuta în medie 1 miliard de euro pe săptămână pentru a avea cu ce să plătim cheltuielile de funcţionare ale statului”, a explicat Adrian Negrescu într-o intervenție la TVR.

Ratingul de țară și „colacul de salvare” european

Agenția Fitch urmează să anunțe ratingul României pe 31 iulie. Deși perspectiva este negativă, analistul consideră că țara noastră va primi un răgaz, având în vedere că deficitul bugetar după primele cinci luni a fost de 1,75%, o cifră semnificativ mai bună față de perioada similară a anului trecut.

Un rol crucial îl joacă Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe care Negrescu îl numește, cu o notă critică, un „Plan Național de Reforme Ratate”.

De ce este vital PNRR:

  • Sumele din PNRR sunt deja incluse în bugetul de stat.
  • Fără acești bani, Guvernul nu poate respecta ținta de deficit de 6,2%.
  • Gradul actual de îndeplinire a reformelor este de doar 40%.
  • Suma totală a scăzut de la 30 la 21 de miliarde de euro din cauza întârzierilor.

Salariile românilor, „mâncate” de inflație

În timp ce statul se luptă cu cifrele macroeconomice, buzunarul cetățeanului suferă. Datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS) arată o discrepanță uriașă între creșterile salariale și scumpirile din piață.

„Creşterea salariului mediu net este de 3%, iar noi avem o inflaţie de 10,4% în momentul de faţă. Altfel spus, pierdem bani de la o lună la alta”, punctează analistul. Acesta subliniază că 80% din inflație este generată de prețurile la energie, gaze și carburanți.

Discrepanțe salariale majore în România:

  • Cele mai mari salarii: Programare (peste 13.000 lei net) și extracția petrolului.
  • Cele mai mici salarii: Pescuit și HoReCa (sub 2.900 lei net).
  • Diferențe regionale: București (peste 7.600 lei net) față de Teleorman (sub 4.200 lei net).

Soluțiile expertului: Investiții, nu stadioane

Adrian Negrescu avertizează că România nu mai poate susține creșterea taxelor, fiind deja la un nivel superior țărilor din regiune. Acesta propune o schimbare radicală a priorităților statului.

„Construim stadioane, construim cămine culturale, facem tot felul de investiții care nu generează plusvaloare în economie. Adică nu generează bani la buget”, a declarat expertul, sugerând că resursele ar trebui direcționate către unități de producție care să creeze locuri de muncă și lanțuri economice solide.

Fără o reformă reală a cheltuielilor publice și o reducere a evaziunii fiscale, România riscă să rămână captivă într-un cerc vicios al împrumuturilor scumpe și al scăderii puterii de cumpărare pentru populație.