Cheltuielile destinate protecției sociale în România au atins un nivel record în anul 2024, ajungând la 325,7 miliarde de lei, conform celor mai recente date publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). Această sumă reprezintă 18,5% din Produsul Intern Brut (PIB), marcând cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, pe fondul unei creșteri de 23,2% față de anul precedent.

Radiografia bugetului de protecție socială în 2024

Potrivit INS, atât veniturile, cât și cheltuielile de protecție socială au continuat tendința de creștere observată în ultimul deceniu, însă anul 2024 a adus cea mai mare majorare de până acum. În timp ce cheltuielile totale au depășit pragul de 325 de miliarde de lei, veniturile au urcat și ele cu 24,7%, totalizând 323,6 miliarde de lei.

Dacă ne raportăm la ponderea în economie, cifrele arată astfel:

  • Cheltuieli totale: 325,723 miliarde de lei (18,5% din PIB, în creștere cu 1,9 puncte procentuale față de 2023).
  • Venituri totale: 323,614 miliarde de lei (18,4% din PIB, în creștere cu 2,1 puncte procentuale față de 2023).
  • Prestații sociale (fără costuri administrative): 321,659 miliarde de lei, în creștere cu 23,8% față de anul anterior.

Unde merg banii: Pensiile și sănătatea absorb cele mai mari sume

Datele statistice confirmă că persoanele vârstnice și sistemul de sănătate rămân principalii beneficiari ai fondurilor de protecție socială. Aproape jumătate din bugetul total este alocat pensiilor, în timp ce asistența medicală ocupă a doua poziție în topul cheltuielilor.

Distribuția cheltuielilor pe categorii:

  • Bătrânețe (pensii): 47,7% din totalul prestațiilor sociale.
  • Boală și îngrijirea sănătății: 26%.
  • Familie și copii: 11,3%.
  • Persoane cu dizabilități: 8,5%.
  • Șomaj și locuire: Cele mai mici sume alocate din buget.

Evoluția ultimului deceniu: Record pentru persoanele cu dizabilități

Analiza INS pentru perioada 2015-2024 evidențiază schimbări importante în modul în care statul distribuie fondurile. Deși ponderea cheltuielilor pentru vârstnici a scăzut ușor (de la 50,6% în 2015 la 47,7% în prezent), alte categorii au înregistrat creșteri semnificative.

Cea mai accentuată evoluție a fost raportată în cazul prestațiilor destinate persoanelor cu dizabilități, care au atins în 2024 pragul de 8,5% din total, cel mai ridicat nivel din întreaga perioadă analizată. În ceea ce privește sănătatea, cheltuielile au atins vârful în perioada pandemiei (29,8% în 2019), revenind ulterior la pragul actual de 26%.

În cazul familiilor și copiilor, sprijinul financiar a cunoscut o ușoară scădere în ultimul an, de la 11,9% în perioada 2021-2023, la 11,3% în 2024, deși rămâne peste nivelul înregistrat în urmă cu zece ani.