Credincioșii din România și din întreaga lume urmăresc astăzi sfințirea picturii Catedralei Naționale, cea mai mare biserică ortodoxă din lume. Acest sfânt lăcaș, vis împlinit al românilor, simbolizează unitatea națională și aduce un omagiu jertfei celor care au luptat pentru țară.

Istoria unui simbol național

Ideea construirii unei Catedrale Naționale în București datează încă din perioada Războiului de Independență. Capitala României era singura mare capitală europeană ortodoxă fără o catedrală reprezentativă, din cauza crizelor, războaielor și regimului comunist care au împiedicat realizarea proiectului.

Personalități marcante în susținerea proiectului

  • Mihai Eminescu semnala în 1881 în Ziarul Timpul lipsa unei catedrale în București, oraș cu aproape un sfert de milion de locuitori.
  • Mitropolitul Pimen Georgescu a participat la organizarea concursului internațional pentru proiectarea catedralei în 1891, subliniind importanța ei ca simbol al credinței și unității naționale.
  • Regele Ferdinand a emis în 1920 un hrisov regal pentru construirea unei biserici monumentale în amintirea victoriei din războiul de reîntregire a țării.
  • Ioan Slavici a pledat în 1924 pentru ridicarea unei catedrale mari în București, inspirat de tradiția Sfântului Ștefan cel Mare.
  • Octavian Goga a evidențiat în 1929 rolul catedralei ca simbol al protecției divine asupra comunității.

De la lege la începutul construcției

Legea nr. 1750, promulgată de Regele Carol I în 1884, prevedea construirea unei catedrale ortodoxe în București. Proiectul a fost însă amânat din cauza dificultăților economice, războaielor și regimului comunist.

În 1999, Patriarhul Teoctist a relansat inițiativa, sfințind o cruce ca piatră de temelie pe Dealul Arsenalului, amplasament stabilit oficial în 2005. Pe 29 noiembrie 2007, Patriarhul Daniel a oficiat slujba de așezare a pietrei de temelie pe terenul din Calea 13 Septembrie.

Legea 376 din 28 decembrie 2007 a asigurat finanțarea construcției prin contribuții ale Patriarhiei, Guvernului și autorităților locale.

Etapele construcției și inaugurarea paraclisului

  • La 24 octombrie 2011, Patriarhul Daniel a sfințit Paraclisul Catedralei, dedicat Învierii Domnului.
  • Lucrările de construcție au început la sfârșitul anului 2010.
  • În iulie 2018 a demarat pictarea în mozaic a interiorului catedralei.

Sfințirea Catedralei Naționale

Pe 25 noiembrie 2018, mii de credincioși din țară și diaspora au participat la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului. La ceremonie au fost prezenți peste 60 de ierarhi și mii de clerici, iar slujba a fost oficiată de doi patriarhi.

În cele opt zile în care catedrala a fost deschisă publicului, peste 150.000 de români s-au închinat la altar. Primul hram al lăcașului a fost sărbătorit pe 30 noiembrie 2018, cu participarea Patriarhului Ierusalimului și a Patriarhului României.

Catedrala are două hramuri principale: Sfântul Apostol Andrei și Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor.

Detalii tehnice ale Catedralei Naționale

  • Înălțime totală: aproximativ 120 metri (până în vârful crucii centrale)
  • Suprafață desfășurată: peste 38.000 metri pătrați
  • Capacitate interioară: între 5.000 și 8.000 de persoane (până la 100.000 în exterior la slujbe mari)
  • Turla Pantocratorului: atinge 106 metri
  • Iconostas: cel mai mare din lume, conform Cărții Recordurilor – 23,8 m lungime și 17,1 m înălțime

Catedrala este situată pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre Calea 13 Septembrie și strada Izvor, pe un teren de aproximativ 110.000 mp. În apropiere se află clădiri importante precum Palatul Parlamentului, Academia Română și Ministerul Apărării Naționale.

Structura și arhitectura

Construcția cuprinde două componente principale: partea superioară vizibilă (deasupra cotei ±0,00) și partea inferioară subterană (sub cota ±0,00). Clădirea are o lungime de 126,10 metri și o lățime de 67,70 metri.

Spațiile liturgice sunt dispuse conform cerințelor ortodoxe: pridvor cu arcade, exonartex, pronaos, naos și altar. Turla principală se ridică deasupra naosului, iar turla clopotniță este amplasată pe latura vestică.

La nivelele superioare există galerii laterale și un belvedere pentru priveliștea orașului. Circulația verticală este asigurată prin scări și opt ascensoare, facilitând accesul inclusiv persoanelor cu dizabilități.

Partea inferioară include un paraclis pentru rugăciuni zilnice, Muzeul Creștinismului Românesc, spații pentru consiliere pastorală și magazin bisericesc. De asemenea, există parcări subterane.

Arhitectura combină elemente tradiționale românești – ocnițe moldave, pridvoare brâncovenești și turnuri transilvane – cu influențe occidentale, reflectând legătura cu diaspora românească din Occident.

Finanțarea construcției

  • Sursa fondurilor:
    • Alocări anuale de la Guvern, primării și consilii județene
    • Donații private de la persoane fizice, companii și credincioși
  • Buget total estimat: peste 200 milioane de euro