România se confruntă cu o criză majoră în sectorul energetic, rămânând mult în urma Bulgariei la capitolul stocării energiei electrice. În timp ce vecinii noștri au investit masiv în baterii, România vinde energie ieftină la prânz și o cumpără de patru ori mai scump seara. Blocajele birocratice și lipsa finanțării guvernamentale îi descurajează pe investitori, deși cererea de stocare este critică pentru stabilitatea sistemului național.

Paradoxul energetic: Vindem ieftin și cumpărăm la preț de lux

În orele amiezii, când panourile fotovoltaice funcționează la capacitate maximă, România produce peste 6.000 de MWh. Din cauză că nu deținem capacități de stocare, surplusul este vândut Bulgariei la prețuri modice, de aproximativ 50 de bani pe kilowatt.

Situația se schimbă radical seara, când consumul crește, iar producția solară dispare. În acel moment, România ajunge să importe energie de la vecini la prețuri de patru ori mai mari. Daniela Dărăban, reprezentant ACUE, explică importanța investițiilor în acest sector:

„Noi în zona privată am avertizat de foarte multă vreme că beneficiul energiei ieftine produsă în timpul zilei pe panourile fotovoltaice poate fi maximizat doar dacă îl poți utiliza și atunci când ai vârfuri de consum.”

Birocrația ține bateriile în depozite

Investitorii privați care doresc să dezvolte sisteme de stocare se lovesc de un zid birocratic. Procesul de autorizare poate dura până la 6 luni, iar multe echipamente deja achiziționate stau nefolosite în depozite din cauza lipsei avizelor de la Transelectrica.

Christian Năsulea, profesor în economie, subliniază gravitatea situației:

„Noi avem niște probleme sistemice. Întreg sistemul este gândit de așa natură încât ne dezavantajează pe noi, cetățenii. Avem și baterii care sunt deja instalate și care nu pot să fie legate la rețea pentru că nu există avizele necesare, mai lipsesc niște hârtii sau nu știu ce altă scuză mai au.”

Costuri uriașe pentru investitori

  • Pentru un parc fotovoltaic de 100 MWh, sunt necesare baterii de 200 MW.
  • Investiția totală se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro.
  • Actele reprezintă doar 2% din cost, dar timpul pierdut blochează capitalul fără profit.

România vs. Bulgaria: Diferențe colosale de finanțare

Comparația cifrelor dintre cele două țări vecine arată o prăpastie imensă în strategia de dezvoltare energetică. Bulgaria a reușit să dezvolte o capacitate de 12 gigawați în câțiva ani, în timp ce România a ajuns la doar 2 gigawați.

Programe de sprijin pentru baterii:

  • Bulgaria: Un program de 809 milioane de euro dedicat exclusiv bateriilor și 55 de milioane de euro pentru panouri cu stocare inclusă.
  • România: Un singur program de doar 6,5 milioane de euro pentru instalarea de baterii.

Nici la nivelul gospodăriilor situația nu este mai bună. Bulgaria folosește 123 de milioane de euro din PNRR pentru baterii destinate prosumatorilor, în timp ce România alocă 80 de milioane de euro de la bugetul de stat, nu din fonduri europene.

Soluții propuse: TVA zero și simplificarea legilor

Asociațiile de profil cer măsuri urgente pentru a încuraja producția și stocarea de energie la nivel local. Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor de Energie, critică lipsa de viziune a autorităților:

„N-am avut miniștri care să facă un lucru simplu, să copieze ce este bun în Vest sau în orice altă țară. E de datoria statului acum să întoarcă foaia, și anume TVA 0 la sisteme fotovoltaice de până în 27 de kW pentru persoane fizice, pentru entități ale statului, pentru spitale, școli, pentru asociații de locatari, pentru IMM-uri care se califică.”

Pe lângă subvenții, Bulgaria atrage investitorii și prin fiscalitate. Vecinii de la sud de Dunăre au un impozit pe profit de 10% și 5% pe dividende, în timp ce în România ambele taxe sunt de 16%, respectiv 8% (după modificările recente), făcând piața locală mult mai puțin atractivă.