România se confruntă cu o realitate alarmantă în contextul conflictului de la graniță: sistemul de protecție civilă este aproape inexistent. Deși războiul pare tot mai aproape, datele oficiale arată că țara noastră dispune de un număr infim de adăposturi funcționale, majoritatea fiind în prezent simple spații de depozitare pentru murături sau vechituri, în timp ce legislația care ar putea schimba situația stagnează în Parlament.

Doar 550 de adăposturi funcționale la nivel național

Cifrele oferite de autorități conturează un tablou îngrijorător pentru siguranța populației. În cazul unui atac, doar o mică fracțiune din cetățeni ar avea unde să se refugieze.

  • România are mai puțin de 6.000 de adăposturi civile în total.
  • Dintre acestea, doar aproximativ 550 sunt funcționale.
  • Capacitatea totală a buncărelor funcționale este de 54.000 de persoane (echivalentul populației orașului Slobozia).
  • Chiar dacă toate cele 6.000 de spații ar fi operaționale, ele ar putea adăposti doar 3% din populația țării.

Situația este critică și în marile orașe. În Galați, unde recent a căzut o dronă, există doar 6 buncăre funcționale, în timp ce în Suceava sunt doar 3. „Nu le putem folosi. Instalațiile sunt vechi, sunt de pe timpul comuniștilor. Sunt de fabricație rusească și nu mai dețin nici măcar piese”, a explicat Ion Ciutac, inspector de Protecție Civilă.

Buncăre transformate în cămări și depozite de scaune

Multe dintre refugiile teoretice sunt, în realitate, subsoluri insalubre, pline de igrasie și ocupate abuziv de locatari. În 2002, aceste spații au fost predate asociațiilor de proprietari fără procese-verbale clare, iar acum statul încearcă să le recupereze.

„Am preluat ce am găsit. N-am putut să punem condiții de ce sunt așa și nu sunt altfel”, a adăugat Ion Ciutac. În unele cazuri, accesul la toaletele din adăposturi este blocat de lacăte puse de locatari care folosesc spațiul pentru a depozita vin sau alte bunuri personale.

Nici în școli situația nu este mai bună. Sub o școală gimnazială din Sectorul 2 al Capitalei, buncărul construit în 1960 este neutilizabil. „Sistemul de ventilație nu funcționează, la fel și cel de producere a curentului. Practic, aici e buncăr doar cu numele”, relatează reporterii de la fața locului.

Bucureștiul și problema priorităților

Capitala dispune de 1.200 de buncăre, însă starea lor lasă de dorit. Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, recunoaște că investițiile în aceste spații nu au fost considerate urgente: „Nu a fost de natură să o considerăm o prioritate. Așa cum bine știți, banii sunt foarte limitați și atunci trebuiesc stabilite priorități”.

Administratorii de blocuri se plâng că reabilitarea unui astfel de spațiu costă zeci de mii de lei, sume pe care locatarii nu și le permit, iar primăriile nu se implică.

Blocaj legislativ: Primăriile nu pot investi în subsolurile blocurilor

Principala piedică în calea modernizării este legislația actuală. Legea protecției civile nu permite primăriilor să investească bani publici în adăposturile aflate în administrarea asociațiilor de locatari. Un amendament care ar permite acest lucru a trecut de Senat, dar este blocat de un an în Camera Deputaților.

„Ar fi trebuit ca, pe fondul situației curente, o țară normală, civilizată și care înțelege ce are de făcut, prioritizează ce are de făcut. Mi-e greu să înțeleg ce se întâmplă”, a declarat senatorul Ștefan Pălărie.

Raed Arafat, șeful DSU, recunoaște neglijența generalizată din ultimele decenii: „Nu s-a știut unde se va ajunge cu lumea în care trăim. Asta e mentalitatea generală, că mie nu mi se întâmplă și atunci stau liniștit. Toată lumea a neglijat aceste aspecte pe parcursul ultimilor 25-30 de ani”.

Costuri uriașe și planuri de viitor

Conform șefului DSU, aducerea tuturor adăposturilor la standarde funcționale ar costa sute de milioane de euro și ar dura ani de zile. În prezent, autoritățile caută soluții pentru identificarea unor spații noi, de minimum 300 mp, care să aibă utilitate dublă pe timp de pace (săli de sport sau centre de cazare).

România rămâne mult în urma altor state europene la acest capitol:

  • Finlanda: peste 50.000 de adăposturi funcționale.
  • Suedia: 64.000 de adăposturi.
  • Elveția: capacitate de protecție pentru mai mult de 100% din populație.

„Ne confruntăm cu situații în care ne pregătim. Când creăm stocuri, când luăm instrumente, în ziua de astăzi suntem criticați. Îți vin și auditori care spun de ce ai luat asta că nu l-ai folosit. Ca să fiu pregătit”, a concluzionat Raed Arafat.