Frauda cu TVA este considerată una dintre cele mai profitabile activități infracționale din Europa, iar România pierde anual aproximativ 9 miliarde de euro din cauza acesteia. Joi, 4 septembrie, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au reținut cinci persoane într-un dosar complex de fraudă cu TVA, în care prejudiciul estimat depășește 20 de milioane de euro.

Detalii despre dosarul DNA și persoanele implicate

Potrivit surselor judiciare citate de Digi24.ro, ancheta vizează persoane din spatele platformei leasingautomobile.ro și firmele controlate de acestea. În dosar este implicată și Elena Beleca, inspector ANAF Iași, plasată sub control judiciar, care ar fi încercat să ascundă frauda.

Cinci suspecți au fost reținuți, iar procurorii au instituit sechestre pe sute de mii de euro cash și peste 50 de autovehicule de lux.

Persoanele cheie din schemă

  • Gabriel Hăulică – afacerist reținut în dosar, cu antecedente în evaziune fiscală și firme falimentare cu datorii mari la stat.
  • Gigi Bracaci – descris pe site-ul leasingautomobile.ro ca un antreprenor curajos, implicat în schema de fraudă.
  • Florin Brânză – contabil plasat sub control judiciar, care ar fi facilitat schema și a fost recompensat cu 65.000 lei pentru activitatea sa într-un singur trimestru.

Cum funcționa frauda cu TVA

DNA suspectează că Gabriel Hăulică și patru firme ale sale, împreună cu alte șapte firme legate de Gigi Bracaci și platforma leasingautomobile.ro, au pus în practică o schemă prin care statul a fost prejudiciat cu aproape 96 milioane lei (aproximativ 20 milioane euro).

Structura schemei

  • Existau două tipuri de companii: cele „beneficiar real” (legate de leasingautomobile.ro) și cele „bidon” (deținute de Hăulică).
  • Companiile au raportat achiziții intracomunitare de mașini second-hand din Germania în valoare de 465 milioane lei, plătind TVA de doar 7,8 milioane lei, în condițiile în care TVA-ul real era peste 88 milioane lei.

Modul simplificat al fraudei

  • Firmele „beneficiar real” cumpărau mașini din Germania la un preț simbolic (exemplu: 100 lei), pentru care TVA-ul era 19 lei.
  • Achizițiile nu erau facturate direct către ele, ci prin „firme bidon”, care cumpărau mașinile în regim de taxare inversă și le vindeau apoi firmelor „beneficiar real”.
  • Acest mecanism permitea firmelor „beneficiar real” să deducă TVA-ul fără să îl plătească efectiv statului.
  • „Firmele bidon” înregistrau achiziții fictive pentru a-și reduce obligațiile fiscale și pentru a ascunde tranzacțiile ilegale în fața controalelor ANAF.
  • Practic, pentru o achiziție ce ar fi trebuit să implice plata a 19 lei TVA, se plătea efectiv doar 0,1 lei.

Surse apropiate anchetei au mai precizat că din conturile uneia dintre firmele implicate au fost retrase aproape zilnic timp de trei ani sume totale de 30 milioane lei.

Rolul inspectorului ANAF în ascunderea fraudei

Procurorii DNA susțin că Elena Beleca, inspector fiscal la ANAF Iași, nu a urmărit descoperirea fraudei, ci a încercat să mascheze neregulile. În timpul unui control, ea ar fi observat neconcordanțe în declarațiile firmelor implicate, dar s-a limitat la recomandarea depunerii unor declarații care să evite atenția autorităților.

Inspectorul ANAF le-ar fi oferit sfaturi pentru a evita controalele și sancțiunile.

Declarațiile Laurei Codruța Kovesi despre frauda cu TVA

Într-un interviu acordat Digi24.ro, procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a subliniat că frauda cu TVA este „una dintre cele mai atractive infracțiuni din Europa”.

Ultimul raport al Comisiei Europene din decembrie 2024 arată că România a pierdut în anul 2022 aproximativ 8,4 miliarde euro din cauza neîncasării TVA, fiind țara cu cel mai mare deficit de TVA din UE (diferența dintre încasările estimate și cele reale fiind de 30%).

Impactul și implicațiile fraudei

  • Kovesi a explicat că grupurile de criminalitate organizată implicate în trafic de droguri sau persoane își investesc profiturile în frauda cu TVA pentru a-și crește puterea financiară.
  • Afirmă că nu mai există o distincție clară între infractorii violenți și cei „cu gulere albe”.
  • Infrastructura folosită pentru frauda cu TVA poate servi și la alte activități ilegale, precum traficul de arme.
  • Kovesi a punctat că frauda cu TVA afectează toți cetățenii deoarece banii furați ies din bugetul public.