Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat sâmbătă că Armata României a identificat o metodă eficientă pentru doborârea dronelor rusești care pătrund în spațiul aerian național. Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, oficialul a explicat că succesul interceptărilor recente se datorează unei strategii noi, bazate pe analiza tehnică a aparatelor de zbor și pe o mai bună coordonare a sistemelor de apărare.

„Am găsit cheia acestei dinamici”: Cum sunt interceptate dronele

Potrivit ministrului, soluția nu a venit peste noapte, ci a fost rezultatul unor analize periodice realizate în cadrul Ministerului Apărării. Experții militari au recurs la „inginerie inversă” asupra resturilor de drone recuperate pentru a înțelege cum funcționează acestea și cum pot fi contracarate mai eficient.

„Am găsit cheia acestei dinamici. Metoda funcționează cu succes”, a subliniat Radu Miruță. Acesta a explicat că specialiștii au analizat în detaliu sistemele de operare Linux și algoritmii care ghidează dronele, dar și metodele prin care Rusia încearcă să reducă amprenta termică a motoarelor pentru a evita radarele.

Măsurile tehnice luate de Armată

Pentru a crește șansele de interceptare, Ministerul Apărării a implementat mai multe schimbări tactice și tehnice:

  • Repoziționarea capabilităților: Echipamentele existente au fost mutate conform unei noi filozofii operaționale.
  • Conectarea radarelor: Informațiile detectate de un radar sunt acum transmise în timp real către avioanele de vânătoare aflate în alte zone.
  • Actualizarea sistemelor: Au fost realizate update-uri rapide pentru sistemele de apărare deja aflate în dotare.
  • Redistribuirea avioanelor: Modificarea modului în care avioanele de vânătoare sunt dispuse în teren.

„Cea mai simplă soluție ar fi să cumpărăm tehnologie. Am făcut și acest lucru, însă echipamentele nu sosesc imediat”, a precizat ministrul interimar.

Cinci piloți implicați în misiunile de succes

Radu Miruță a oferit detalii și despre personalul implicat în aceste operațiuni riscante. În total, cinci piloți români au participat la misiunile recente de doborâre a dronelor. Printre aceștia se numără și doi militari care au doborât prima dronă în timp ce se aflau în misiune în Lituania.

„Este întotdeauna muncă de echipă. Alți doi piloți au doborât drona de vineri. Unul dintre ei a participat și la misiunea de sâmbătă, iar la misiunea de duminică au fost implicați doi dintre cei cinci piloți care participaseră deja la celelalte interceptări”, a declarat ministrul.

Costurile apărării spațiului aerian

Deși oficialul nu a putut divulga sume exacte din cauza caracterului clasificat al informațiilor, se estimează că Armata a cheltuit aproximativ 1,5 milioane de euro în doar trei zile pentru distrugerea a trei drone în județele Buzău și Tulcea. Cea mai mare parte a sumei este reprezentată de rachetele lansate de avioanele F-16.

Referitor la costuri, Miruță a explicat că resursele oricum ar fi fost consumate pentru antrenamente: „Piloții români au un plan de zbor pe care trebuie să îl respecte pentru a-și menține certificarea și, oricum, consumă aceste resurse, indiferent dacă zboară pentru interceptarea unei drone sau pentru un zbor de instruire”.

Bilanțul incursiunilor rusești în România

De la debutul conflictului din Ucraina, presiunea asupra granițelor României a crescut constant:

  • Peste 100 de atacuri rusești au fost înregistrate în proximitatea frontierei.
  • În 33 de situații, dronele au pătruns efectiv în spațiul aerian românesc.
  • Fragmente de drone au fost găsite pe teritoriul național în aproximativ 50 de cazuri.

De fiecare dată când au fost detectate pătrunderi neautorizate, avioanele de luptă ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate de la sol pentru a monitoriza și interveni în funcție de situație.