Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la noua lege ANI, contestând mai multe prevederi pe care le consideră neconstituționale. Printre principalele nemulțumiri se numără extinderea obligației de declarare a averii către partenerii de viață ai demnitarilor și încetarea automată a unor mandate aflate deja în desfășurare. Șeful statului susține că aceste modificări încalcă dreptul la viață privată și principiul neretroactivității legii.

Ce contestă președintele la Curtea Constituțională

Deși președintele recunoaște că actualizarea legislației privind integritatea este un angajament asumat de România prin PNRR, acesta avertizează că forma adoptată de Parlament este vulnerabilă. Sesizarea trimisă către CCR vizează aspecte care ar putea duce la o aplicare arbitrară a legii.

Principalele puncte criticate în sesizare sunt:

  • Extinderea declarațiilor de avere: Obligația de a raporta bunurile și interesele ar urma să revină și partenerilor de viață ai oficialilor.
  • Încetarea mandatelor: Noile reguli ar putea duce la pierderea funcțiilor pentru demnitarii aflați deja în exercițiu.
  • Lipsa de claritate: Termenii folosiți în lege nu oferă criterii obiective pentru identificarea persoanelor vizate.

Averile partenerilor de viață, sub lupă

Una dintre cele mai controversate prevederi extinde obligația de depunere a declarațiilor de avere de la titularul funcției publice la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”. Președintele argumentează că această formulare este ambiguă și nu oferă criterii clare de aplicare.

„Extinderea directă a răspunderii contravenționale asupra unor persoane pentru simpla lor legătură afectivă cu un demnitar reprezintă o formă agravată a viciului de constituționalitate deja constatat de Curte în 2025”, se precizează în documentul transmis către CCR. Administrația Prezidențială consideră că persoanele care nu exercită o funcție publică nu pot fi supuse acelorași rigori ca demnitarii, acest lucru fiind o ingerință în viața privată.

Mandatele în curs și riscul de neconstituționalitate

O altă problemă semnalată este interdicția de trei ani de a ocupa o funcție publică. Conform noii reglementări, această sancțiune ar urma să ducă la încetarea automată a mandatelor aflate deja în desfășurare. Șeful statului susține că acest lucru încalcă principiul neretroactivității legii, deoarece afectează situații juridice stabilite sub vechea legislație.

În cazul aleșilor locali sau parlamentarilor, președintele invocă și afectarea voinței alegătorilor, deoarece mandatul a fost câștigat în baza regulilor valabile la momentul scrutinului. „România are nevoie de o soluție solidă din punct de vedere constituțional, nu de un text vulnerabil, construit pe calcule și interese politice conjuncturale”, a subliniat Nicușor Dan în sesizare.

Când va fi luată o decizie

Curtea Constituțională urmează să dezbată sesizarea președintelui în ședința din 12 august. Pe ordinea de zi a aceleiași zile se află și alte dosare importante:

  • O sesizare separată pe legea ANI, formulată de parlamentarii USR și PNL.
  • Contestația AUR și SOS România privind legea biodiversității (Strategia națională 2026-2030).
  • Sesizarea referitoare la acordul de împrumut cu Banca Mondială, formulată tot de partidele de opoziție.