Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Michael O’Flaherty, solicită un tratat internațional obligatoriu privind armele autonome, într-un articol publicat pe site-ul instituției înaintea conferinței ONU programate la Geneva în perioada 16-20 noiembrie. Apelul vizează păstrarea controlului uman asupra folosirii forței, pe fondul extinderii rolului inteligenței artificiale în operațiunile militare, conform digi24.ro.
O’Flaherty le cere guvernelor să susțină negocieri urgente, cu termene precise, pentru adoptarea acestui instrument juridic. El solicită și progrese în reglementarea celorlalte utilizări militare ale inteligenței artificiale, nu doar a sistemelor de armament autonome.
Demersul precedă cea de-a Șaptea Conferință de Revizuire a Convenției privind anumite arme convenționale (CCW), organizată de ONU. Comisarul avertizează că mașinile influențează tot mai mult deciziile de care depinde viața oamenilor în conflictele armate.
Decizii militare luate cu ajutorul AI
Inteligența artificială este deja folosită pentru culegerea informațiilor, identificarea țintelor, alegerea armamentului și luarea deciziilor privind utilizarea forței, explică oficialul. Unele sisteme autonome, odată activate, pot selecta și ataca ținte fără intervenția unui om.
„Ființele umane trebuie să păstreze un control efectiv asupra folosirii forței și să rămână responsabile pentru aceasta”, subliniază O’Flaherty.
Comisarul atrage atenția asupra sistemelor ale căror mecanisme sunt opace și al căror comportament poate fi imprevizibil. Acestea pot utiliza date învechite sau părtinitoare și pot produce rezultate greu de anticipat.
Totodată, ritmul operațiunilor asistate de AI poate reduce timpul disponibil militarilor pentru verificarea țintelor și evaluarea legalității atacurilor. Controlul uman riscă să rămână doar formal dacă operatorii transferă deciziile către mașini pe care le consideră mai precise sau dacă pierd controlul proceselor autonome.
În aceste condiții, avertizează O’Flaherty, crește riscul atacurilor care încalcă dreptul internațional și amenință dreptul la viață. Stabilirea răspunderii pentru eventualele încălcări devine, de asemenea, mai dificilă.
Riscuri și în afara conflictelor armate
Tehnologiile militare pot fi preluate în domenii civile, inclusiv pentru controlul frontierelor și supravegherea manifestațiilor, sau pot ajunge la actori non-statali. AI poate servi și la manipularea mediului informațional ori la perturbarea infrastructurilor civile, mai arată comisarul.
În opinia sa, reglementările au rămas în urma dezvoltării tehnologice, mai ales în domeniul militar. O’Flaherty subliniază și obligația companiilor care proiectează, dezvoltă sau furnizează sisteme militare bazate pe AI de a respecta drepturile omului.
Foto: Profimedia
