Premierul Ilie Bolojan a anunțat o reformă majoră a sistemului de pensii speciale, vizând categorii largi de angajați din zona de apărare și ordine publică. Șeful Guvernului a explicat că pensionarea la vârste de 50-52 de ani nu mai este sustenabilă pentru economia României și că inechitățile actuale trebuie corectate prin noi proiecte de legi ce vor fi prezentate în luna martie.

Reforma pensiilor speciale: Cine sunt angajații vizați

Întrebat despre viitorul pensiilor de serviciu, Ilie Bolojan a subliniat că modificările nu îi vor viza doar pe magistrați, ci și alte categorii care beneficiază în prezent de condiții preferențiale de pensionare. Premierul consideră că sistemul actual generează nemulțumire în rândul cetățenilor și afectează încrederea în stat.

„Consider că pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă care înseamnă 50-51-52 de ani, atunci când un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale, acolo unde pensia este cât ultimul salariu, trebuie corectate lucrurile”, a declarat Ilie Bolojan la Digi24.

Categoriile vizate de noile măsuri includ angajați din:

  • Ministerul Afacerilor Interne (MAI);
  • Zona de Apărare;
  • Ordine publică și siguranță națională.

Diferențierea între munca de teren și cea de birou

Premierul a făcut o distincție clară între angajații care sunt expuși unor riscuri fizice majore și cei care desfășoară activități administrative. Bolojan susține că, în timp ce militarii din teatrele de operații sau jandarmii din prima linie trebuie să beneficieze în continuare de bonificații, personalul de birou ar putea lucra până la vârsta standard.

„Există situații în care se poate lucra fără niciun fel de probleme până la 65 de ani, în condițiile în care stai în pază, într-un post sau lucrezi într-o zonă de birouri, de exemplu, din oricare minister. Nu văd niciun fel de problemă să se lucreze până la 65 de ani”, a punctat șeful Executivului.

Situația militarilor din teatrele de operații

În ceea ce privește militarii care au luptat în zone de conflict, premierul a asigurat că fiecare an lucrat în condiții dificile va fi bonificat suplimentar. Totuși, acesta a reiterat că principiul general rămâne ferm: „Vârsta de pensionare de 48-52 de ani nu mai poate fi suportată. Pensia cât ultimul salariu nu mai poate fi suportată”.

De ce este necesară creșterea vârstei de pensionare

Ilie Bolojan a explicat că reforma este impusă de realitățile demografice ale României. Scăderea numărului de tineri care intră pe piața muncii face imposibilă susținerea unui număr mare de pensionari tineri.

  • Generațiile actuale de 350.000 – 400.000 de oameni ies din câmpul muncii.
  • Generațiile noi care vin din urmă sunt mult mai mici, între 150.000 și 250.000 de persoane.
  • Fără o creștere a vârstei de pensionare, nu va mai exista personal care să îi înlocuiască pe cei care se retrag.

Măsuri pentru a preveni un exod din sistem

Pentru a evita plecările masive din Armată sau Poliție înainte de intrarea în vigoare a noilor legi, Guvernul propune o perioadă de tranziție. Aceasta va permite celor care îndeplinesc deja condițiile actuale să beneficieze de drepturile în vigoare.

„E nevoie de o perioadă tranzitorie, în așa fel încât cei care au vârsta de pensionare să poată beneficia de actualele drepturi pentru a nu avea șocuri în sistem. Aceasta este direcția care se bazează pe echitate, pe o economie pusă pe baze sănătoase și pe respect față de cetățeni”, a concluzionat Ilie Bolojan.

Noile proiecte de legi care vor pune în practică aceste principii, în acord cu deciziile Curții Constituționale, urmează să fie prezentate oficial în luna martie.