Președintele Nicușor Dan i-a convocat marți la Palatul Cotroceni pe liderii politici Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, Dominic Fritz și Kelemen Hunor pentru o discuție decisivă privind Legea Salarizării. Miza întâlnirii este una uriașă: adoptarea proiectului până la finalul lunii august este condiția esențială pentru ca România să nu piardă o tranșă de 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Ultima șansă pentru jalonul PNRR de 770 de milioane de euro

Deși Guvernul Bolojan a căzut, șeful statului a subliniat anterior că există un consens politic pentru proiectele majore de țară și pentru recuperarea restanțelor din PNRR. Cu toate acestea, realitatea din teren arată o fragmentare profundă între partidele din fosta coaliție, iar șansele unui acord rapid sunt considerate minime de către observatorii politici.

Legea Salarizării a devenit un măr al discordiei, transformându-se dintr-o reformă administrativă într-un subiect de scandal politic. Miza financiară este clară:

  • 770 de milioane de euro reprezintă valoarea jalonului din PNRR legat de această lege.
  • Finalul lunii august este termenul limită asumat în fața Comisiei Europene pentru adoptarea proiectului.
  • Echitatea în sectorul public este obiectivul principal al reformei solicitate de Bruxelles.

PSD respinge proiectul: „Nu vom vota o lege care aduce austeritate”

Social-democrații au anunțat deja că nu vor susține varianta actuală a legii, elaborată de Ministerul Muncii. Sorin Grindeanu a fost categoric în declarațiile sale, susținând că documentul ar ascunde, de fapt, diminuări de venituri pentru angajații de la stat.

„Nu vom vota niciodată o lege a salarizării care aduce austeritate”, a declarat Sorin Grindeanu la finalul lunii trecute, poziție menținută și înaintea discuțiilor de la Cotroceni.

Replica Ministerului Muncii: „Dispare arbitrarul”

De cealaltă parte, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, îi acuză pe adversarii politici de dezinformare și populism. Acesta susține că noua lege ar aduce o ordine necesară în sistem, eliminând promisiunile electorale fără acoperire.

„Adoptarea proiectului ar presupune predictibilitate salarială, ceea ce ar scoate de pe masă și promisiunile uzuale de creșteri de salarii în anul electoral 2028, echivalent cu o dramă pentru partidele populiste. Dispare arbitrarul și scenariul cu dacă susții partidul x, atunci se dă mai mult”, a scris Dragoș Pîslaru pe Facebook.

Riscul pierderii banilor europeni versus presiunea bugetară

În ciuda angajamentelor luate în fața partenerilor europeni, adoptarea legii rămâne sub semnul întrebării. Surse din fosta coaliție indică faptul că nemulțumirile sociale și presiunea sindicatelor cântăresc greu în decizia politicienilor.

Există voci în mediul politic care susțin că ar fi preferabilă pierderea celor 770 de milioane de euro decât asumarea unei legi care ar putea pune o presiune și mai mare pe bugetul de stat. Această presiune ar veni din necesitatea de a acorda fonduri suplimentare pentru a calma eventualele proteste ale sindicaliștilor nemulțumiți de noile grile de salarizare.