Alexandru Cîrîc, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, a explicat, într-o intervenție la Digi24, ce schimbări în folosirea recipientelor și ustensilelor de bucătărie pot reduce consumul de microplastice cu până la 70%, conform digi24.ro.

Specialistul recomandă evitarea încălzirii alimentelor în caserole de plastic, înlocuirea recipientelor zgâriate și renunțarea la tocătoarele din plastic. El atrage atenția că alimentele pot prelua atât particule de microplastic și nanoplastic, cât și substanțe chimice care migrează din ambalaje.

Ce recipiente folosim pentru încălzirea mâncării

Pentru cuptorul cu microunde, Alexandru Cîrîc recomandă farfurii din porțelan sau sticlă, în locul caserolelor din plastic. Avertismentul său vizează inclusiv recipientele inscripționate „microwave safe”.

„Eticheta înseamnă că nu se topește vizibil, nu că nu eliberează chimicale în mâncare”, a explicat directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Un alt criteriu este codul de reciclare înscris pe recipient. Potrivit specialistului, materialele marcate cu 3, pentru PVC, 6, pentru polistiren, și 7, pentru policarbonat, ar trebui evitate, pe cât posibil, în contact cu alimentele.

Caserolele nu trebuie refolosite la nesfârșit. Zgârieturile, care pot apărea inclusiv la spălarea în mașina de vase, favorizează desprinderea unor fragmente fine. Recipientele deteriorate trebuie înlocuite, spune Cîrîc.

Același risc apare la tocătoarele din plastic: în timpul tăierii, bucăți din suprafața lor pot ajunge direct în alimente, indiferent dacă sunt produse animale sau vegetale.

Particulele pot ajunge și în materiile prime

Sursele de expunere nu se limitează la ustensilele de bucătărie. Cîrîc spune că deschiderea unui dop de sticlă sau a unei pungi de cipsuri poate desprinde mii de fragmente microscopice, fără gust și fără miros.

El a menționat cercetări despre pliculețe de ceai care eliberează microplastice la 95 de grade. A invocat și un studiu prezentat la o conferință la Universitatea din Târgoviște, care a identificat asemenea particule atât în lactate procesate, cât și în laptele folosit ca materie primă. Microplasticele pot transporta și alți contaminanți, precum metale grele sau diverși compuși chimici.

Potrivit cercetătorilor citați, în organism ajung aproximativ 5 grame de plastic pe săptămână, echivalentul greutății unui card. Medicul pneumolog Beatrice Mahler avertizează că există corelații între expunerea la cantități crescute și posibile efecte asupra organismului. Ea explică faptul că particulele străine pot declanșa o reacție inflamatorie.

Foto: Getty Images / Andrzej Rostek