Datoria publică a României ar putea atinge pragul critic de 90% din Produsul Intern Brut (PIB) până în anul 2036, conform celui mai recent Raport de convergență publicat de Comisia Europeană. Experții economici avertizează că acest scenariu sumbru s-ar putea materializa chiar mai devreme dacă autoritățile nu reușesc să țină sub control deficitul bugetar și ritmul accelerat al împrumuturilor.

Prognoza Comisiei Europene: O creștere constantă a datoriei

Potrivit documentului oficial, datoria publică a României va urma o traiectorie ascendentă în următorul deceniu. Dacă în 2024 nivelul era de 54,8%, estimările pentru anii următori indică o presiune tot mai mare asupra finanțelor țării:

  • 2025: 59,3% din PIB
  • 2026: 61,6% din PIB
  • 2027: 63,4% din PIB
  • 2036: aproximativ 90% din PIB

„Riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice apar ca fiind ridicate pe termen mediu, datoria fiind proiectată să se majoreze rapid”, se precizează în raportul Comisiei Europene, care pune această evoluție pe seama deficitului primar ridicat și a plăților tot mai mari pentru dobânzi.

Avertismentul analiștilor: „Ne împrumutăm cu un miliard de euro pe săptămână”

Analistul economic Adrian Negrescu atrage atenția că ritmul actual de îndatorare este nesustenabil. Acesta subliniază că România se împrumută, în medie, cu un miliard de euro în fiecare săptămână pentru a acoperi cheltuielile statului.

„Dacă mergem în ritmul în care suntem în momentul de faţă, este posibil să ajungem poate chiar mai repede la 80-90% din PIB datorie publică, iar aceasta se va traduce, din păcate, prin taxe şi impozite mai mari pentru noi şi copiii noştri”, a declarat Adrian Negrescu pentru News.ro.

Conform acestuia, peste 90% din taxele colectate de stat se duc pe cheltuieli sociale (pensii și salarii), în timp ce restul de 10% sunt înghițiți de dobânzile la datoria publică. „Statul este condamnat să se împrumute din ce în ce mai mult pentru a avea cu ce să îşi achite toate facturile”, a completat analistul.

Deficitul bugetar, o problemă greu de rezolvat

Economistul Aurelian Dochia consideră că atingerea pragului de 90% în următorii 10 ani nu este deloc surprinzătoare, având în vedere dificultatea de a reduce deficitele anuale. El menționează că dobânzile la credite reprezintă deja 3% din PIB și sunt în continuă creștere.

„Traiectoria aceasta este inevitabilă, nu vom putea să intrăm în traiectorie de reducere a datoriei publice decât în momentul în care începem să avem excedente bugetare primare, ceea ce pentru decada următoare este practic imposibil”, a explicat Dochia. Acesta a adăugat că ținta de deficit de 6,2% pentru acest an este sub amenințare din cauza contextului politic și a dificultăților de implementare a măsurilor de corecție.

Soluții pentru evitarea colapsului financiar

Pentru a ieși din această paradigmă a cheltuielilor mai mari decât veniturile, Adrian Negrescu propune trei direcții de acțiune urgente:

  • Reducerea cheltuielilor publice: Identificarea zonelor unde se poate tăia pentru a micșora necesarul de împrumuturi.
  • Combaterea evaziunii fiscale: O colectare mai eficientă a taxelor și impozitelor existente.
  • Extinderea bazei de impozitare: Stimularea economiei pentru a încuraja investitorii să creeze locuri de muncă și plusvaloare.

Situația la zi: Ce spun datele oficiale

În ciuda prognozelor pe termen lung, Ministerul Finanțelor a raportat o ameliorare a cifrelor în primele patru luni ale anului 2026. Deficitul bugetar a scăzut la 1,17% din PIB (23,95 miliarde lei), față de 2,92% în aceeași perioadă a anului trecut.

Totuși, datoria administrației publice continuă să crească în cifre absolute. În februarie 2026, aceasta a ajuns la 1.132 miliarde de lei, reprezentând 59,3% din PIB, în creștere față de luna precedentă.