Președintele României are responsabilitatea esențială de a reprezenta statul și de a garanta independența națională, unitatea și integritatea teritorială a țării. Mandatul său, cu o durată de 5 ani, poate fi exercitat de aceeași persoană pentru cel mult două mandate, care pot fi succesive. În situații excepționale, precum războiul sau alte catastrofe, mandatul poate fi prelungit prin lege organică. Constituția stabilește clar atribuțiile președintelui, relația acestuia cu Guvernul, precum și condițiile în care poate fi suspendat sau demis din funcție.

Atribuțiile președintelui conform Constituției

Printre atribuțiile președintelui se numără conferirea decorațiilor și titlurilor de onoare, acordarea gradelor militare de mareșal, general și amiral, numirea în funcții publice în condițiile legii și acordarea grațierii individuale.

Relația președintelui cu Guvernul

Președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În cazul remanierii guvernamentale sau a vacanței unui post, președintele revocă și numește membri ai Guvernului la propunerea prim-ministrului. Dacă schimbările afectează structura sau compoziția politică a Executivului, această atribuție se poate exercita doar cu aprobarea Parlamentului, la propunerea prim-ministrului.

De asemenea, președintele poate consulta Guvernul în probleme urgente și deosebit de importante și poate participa la ședințele acestuia când se discută politică externă, apărarea țării sau asigurarea ordinii publice, la cererea prim-ministrului.

Atribuțiile în domeniul politicii externe

Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, pe care le supune spre ratificare Parlamentului într-un termen rezonabil. Alte tratate și acorduri internaționale sunt încheiate, aprobate sau ratificate conform procedurilor legale.

De asemenea, președintele, la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici și aprobă înființarea, desființarea sau modificarea rangului misiunilor diplomatice.

Atribuțiile în domeniul apărării

Președintele este comandantul forțelor armate și președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării. El poate declara mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate cu aprobarea prealabilă a Parlamentului. În situații excepționale, hotărârea sa trebuie ulterior confirmată de Parlament în maximum cinci zile.

În cazul unei agresiuni armate, președintele ia măsuri pentru respingerea acesteia și informează Parlamentul printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu este în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii. În caz de mobilizare sau război, Parlamentul își continuă activitatea permanent și se convoacă automat dacă nu este în sesiune.

Dizolvarea Parlamentului

Constituția definește dizolvarea ca puterea de a demite Parlamentul, astfel încât mandatul membrilor să înceteze și să fie necesare alegeri anticipate. Aceasta se deosebește de prorogare, care doar suspendă ședințele fără a afecta mandatele.

Președintele poate dizolva Parlamentul doar după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Dizolvarea poate avea loc o singură dată pe an și este interzisă în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial sau în timpul stării de mobilizare, război, asediu ori urgență.

Suspendarea președintelui din funcție

Președintele poate fi suspendat din funcție în cazul săvârșirii unor fapte grave care încalcă Constituția. Suspendarea se face de Camera Deputaților și Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale.

Președintele are dreptul să ofere explicații Parlamentului privind faptele imputate. Propunerea de suspendare poate fi inițiată de cel puțin o treime din deputați și senatori și trebuie adusă neîntârziat la cunoștința președintelui. Dacă suspendarea este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea șefului statului.

Punerea sub acuzare și demiterea

Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot decide punerea sub acuzare a președintelui pentru înaltă trădare cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor. Propunerea poate fi inițiată de majoritatea deputaților și senatorilor și trebuie comunicată președintelui, care are dreptul la explicații.

De la data punerii sub acuzare și până la demitere, președintele este suspendat de drept. Judecata acestuia revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar demiterea devine definitivă la momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Vacanța funcției de președinte

Vacanța funcției poate interveni prin demisie, demitere, imposibilitatea definitivă de exercitare a atribuțiilor sau deces. În termen de trei luni de la vacanță, Guvernul este obligat să organizeze alegeri pentru un nou președinte.

Restricții în timpul mandatului

Pe durata mandatului, președintele României nu poate fi membru al unui partid politic și nu poate exercita nicio altă funcție publică sau privată.