Cataracta nu mai este un cuvânt de groază pentru cei care se informează corect: este o afecţiune oculară tratabilă, cu soluţii moderne şi rezultate remarcabile. Dacă ai observat că vederea îţi devine încețoșată, că lumina te orbeste mai repede sau că culorile par mai puţin vii, poate că e momentul să afli ce înseamnă cataracta, cum se recunoaşte şi cum se desfășoară intervenţia chirurgicală care îţi poate reda claritatea vederii. În următoarele rânduri vei găsi informaţii practice, susţinute de studii actuale, pentru a înţelege tot ce trebuie să ştii despre această problemă comună în România.

Ce este cataracta?

Cataracta reprezintă opacifierea cristalinului, lentila naturală a ochiului, care în mod normal este transparentă şi permite luminii să ajungă la retină. Pe măsură ce cristalinul devine tulbure, imaginea percepută este distorsionată, iar pacientul poate experimenta o scădere progresivă a acuităţii vizuale. În România, cataracta este una dintre principalele cauze de orbire evitabilă, afectând în special persoanele peste 60 de ani, dar și pe cele cu factori de risc specifici.

Cauze principale ale cataractei

  • Înaintarea în vârstă – procesul natural de îmbătrânire a cristalinului.
  • Diabetul – nivelurile ridicate de glucoză pot accelera formarea opacităţii.
  • Expunerea prelungită la radiaţiile UV – lumina solară intensă fără protecţie adecvată.
  • Consumul excesiv de alcool și fumatul – ambele contribuie la stresul oxidativ al ochiului.
  • Traume oculare – lovituri sau intervenţii chirurgicale anterioare.
  • Medicamente corticoide pe termen lung – utilizarea prelungită poate declanşa cataractă.

Simptomele cataractei – cum să le recunoşti

Nu toate persoanele simt imediat că vederea lor este afectată, însă există câteva semne clare pe care le poţi monitoriza:

  • Vederea înceţoşată, ca printr-un geam aburit.
  • Necesitatea unei lumini mai puternice pentru citit sau scris.
  • Strălucirea intensă a luminilor nocturne, în special a farurilor mașinii.
  • Schimbarea percepţiei culorilor – roşul şi galbenul pot părea mai palide.
  • Dificultăţi în recunoaşterea feţelor la distanţă.

De multe ori, simptomele se agravează treptat, iar persoanele le confundă cu oboseala oculară sau cu alte afecţiuni. Dacă observi oricare dintre aceste semne, este recomandat să programezi un control oftalmologic.

Diagnosticul – ce face medicul oftalmolog

În timpul consultaţiei, specialistul va efectua:

  • Examenul cu lampă cu fantă – pentru a evalua claritatea cristalinului.
  • Testul de acuitate vizuală – prin tabelul Snellen sau alte metode digitale.
  • Refractometria – pentru a determina corecţia necesară.
  • Tomografia cu coerență optică (OCT) – uneori utilizată pentru a exclude alte afecţiuni retina.

Aceste investigaţii permit stabilirea gradului de cataractă (ușoară, moderată, severă) și alegerea momentului optim pentru intervenție.

Tratamentul cataractei – când și de ce se recurge la chirurgie

În stadiile incipiente, unele persoane pot gestiona simptomele cu:

  • Ochelari de citit cu lentile anti-reflex.
  • Protecție UV prin lentile de soare de calitate.
  • Controlul glicemiei în cazul diabetului.

Totuşi, odată ce cataracta începe să afecteze semnificativ activităţile zilnice, singura soluție eficientă este intervenţia chirurgicală. În România, cea mai răspândită tehnică este facoemulsificarea, o procedură minim invazivă care utilizează ultrasunete pentru a fragmenta cristalinul opac şi a-l aspira, înlocuindu‑l cu o lentă artificială (IOL – lentilă intraoculară).

Tipuri de intervenție chirurgicală pentru cataractă în 2025

În funcţie de necesităţi şi de echipamentele disponibile, pacienţii pot alege una dintre următoarele opţiuni:

  • Facoemulsificare cu laser femtosecond – utilizată în centre de top, precum Institutul de Oftalmologie „Dr. Carol Davila” sau Clinica Medicover. Laserul creează o capsulă precisă și reduce forța mecanică, scurtând timpul de recuperare.
  • Facoemulsificare clasică – standardul în majoritatea clinicilor, inclusiv la Regina Maria. Eficientă, cu rezultate excelente în 95% din cazuri.
  • Extracție extracapsulară (ECCE) – rezervată pentru cataracte foarte dense, când ultrasunetele nu pot fragmenta cristalinul complet. Procedura este puţin mai invazivă, dar încă utilizată în centrele de urgență.

Ce presupune intervenţia chirurgicală – paşi concreţi

1. Pregătirea preoperatorie

În săptămâna premergătoare operaţiei, medicul va efectua:

  • Examenul biomicroscopic pentru a verifica sănătatea corneei și a irisului.
  • Măsurarea exactă a lungimii axiale a ochiului – esențială pentru alegerea puterii corecte a lentilei intraoculare.
  • Discuţia despre eventuale alergii la medicamente și despre istoricul medical.

2. Ziua intervenţiei

Procedura durează în medie 15‑20 de minute pe ochi. Etapele sunt:

  • Aplicarea unui anestezic local sub formă de picături sau injecție peribulbă.
  • Crearea unei incizii de 2‑2,5 mm în cornee.
  • Fragmentarea cristalinului cu ultrasunete (sau cu laser femtosecond, dacă este cazul).
  • Îndepărtarea fragmentelor și introducerea lentilei intraoculare pliabilă, care se desfășoară în capsula cristalinului.
  • Închiderea inciziei fără suturi – se sigilează natural prin presiunea oculară.

3. Recuperarea postoperatorie

După operaţie, pacienţii primesc:

  • Picături antiinflamatorii și antibiotice pentru 1‑2 săptămâni.
  • Instrucţiuni de protecție a ochiului – evitarea frecării, purtarea ochelarilor de protecție la somn și evitarea expunerii la praf sau la lumină intensă în primele 24 de ore.
  • Control oftalmologic la 1 săptămână și la 1 lună postoperatorie pentru a verifica poziţia lentilei și claritatea vederii.

Majoritatea pacienţilor raportează o îmbunătăţire semnificativă a acuităţii vizuale în 3‑5 zile, iar recuperarea completă se finalizează în 4‑6 săptămâni.

Întrebări frecvente despre cataractă și intervenţia chirurgicală

  • Cât costă o operaţie de cataractă în România? Preţurile variază între 3.500 și 7.000 de lei, în funcţie de tipul de lentilă (monofocală, multifocală, torică) şi de tehnologia utilizată (laser femtosecond vs. facoemulsificare clasică).
  • Este dureroasă intervenţia? Anestezia locală asigură că pacientul nu simte durere în timpul procedurii; poate exista un uşor disconfort la nivelul ochiului în primele ore postoperatorii.
  • Pot să conduc imediat după operaţie? În general, se recomandă să eviţi conducerea în primele 24‑48 de ore, în funcţie de reacţia la picăturile postoperatorii.
  • Ce riscuri există? Complicaţiile sunt rare, dar pot include infecţii, inflamaţii, decolarea lentilei intraoculare sau creşterea presiunii intraoculare. Controlul medical regulat minimizează aceste riscuri.

În final, dacă te confrunţi cu semne de cataractă, nu amâna consultul oftalmologic. O intervenție planificată la timp poate transforma complet calitatea vieţii tale, redându‑ţi libertatea de a vedea lumea clar, fără distorsiuni. Ce așteptări ai de la o vedere perfectă? Ia legătura cu un specialist și fă primul pas spre o perspectivă mai luminoasă.

Informațiile prezentate au caracter general și informativ. Pentru sfaturi personalizate, se recomandă consultarea unui specialist în oftalmologie sau a unui medic de încredere.