Liberalii au decis să susțină noua lege a salarizării în Parlament, a anunțat președintele PNL, Ilie Bolojan, la finalul ședinței Biroului Politic Național. Liderul formațiunii a avertizat că solicitările sindicatelor care depășesc posibilitățile economice nu pot fi acoperite, deoarece ar reprezenta „drumul sigur spre scăderea ratingului României”.

Ilie Bolojan a subliniat că adoptarea acestui act normativ este esențială pentru menținerea credibilității țării în fața partenerilor europeni și a investitorilor. Totodată, măsura este necesară pentru a evita pierderea a peste 700 de milioane de euro, sumă ce reprezintă un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Legea de salarizare este importantă pentru România, pe de o parte, pentru că este un angajament luat de guvernele noastre în anii trecuți, necontestat de nimeni, și adoptarea acestei legi ține de menținerea credibilității noastre atât în fața partenerilor europeni, cât și în fața agențiilor de rating, a investitorilor, dar este și o măsură care evită pierderea a peste 700 de milioane de euro, care înseamnă jalonul din PNRR, valoarea acestei reforme legate de salarizare”, a declarat președintele PNL.

Impactul asupra economiei și limitele bugetare

Conform liderului liberal, noua lege va introduce predictibilitate în sectorul public pentru următorii 2-3 ani, prevenind presiunile salariale din anii electorali. Bolojan a atras atenția asupra riscurilor unei creșteri necontrolate a masei salariale, amintind de situația din perioada 2023-2024.

„Unul dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face este să votăm legi de salarizare în sectorul public a căror creștere totală, ca masă salarială, să depășească posibilitățile economiei României. Am mai făcut asta în 2023-2024 și uitați unde am ajuns. În condițiile în care am repeta aceeași greșeală, am face o creștere de salarii în sectorul public peste posibilitățile economiei noastre. Ăsta ar fi drumul sigur spre scăderea ratingului României”, a explicat acesta.

Bolojan a precizat că există limite clare impuse de contractele cu Uniunea Europeană și de jaloanele PNRR, menționând că nu poate fi depășit procentul din PIB alocat cheltuielilor cu salariile publice. „În loc să plătești trei oameni prost, mai bine plătești doi oameni bine, iar al treilea se duce în privat”, a adăugat el.

Consultări cu sindicatele și Comisia Europeană

Proiectul a fost supus unor consultări extinse în ultimele două luni, fiind analizat de un grup de lucru condus de consilierul prezidențial Radu Burnete, la care au participat reprezentanții tuturor partidelor. De asemenea, au avut loc două runde de discuții cu reprezentanții Comisiei Europene pentru ajustarea estimărilor inițiale.

„Trebuie să fim oameni responsabili și să înțelegem că, dacă sărim calul, lucrurile vor ieși prost pentru România, ceea ce îi afectează nu numai pe salariații din sectorul public, ci și pe cei din sectorul privat. Prin urmare, spațiul pentru creșteri este foarte redus, pentru că există aceste condiționări legate de economia noastră”, a afirmat Bolojan.

Situația profesorilor și inechitățile din sistem

Întrebat despre impactul legii asupra cadrelor didactice, președintele PNL a dat asigurări că veniturile nu vor scădea, însă a punctat că anumite prevederi legale adoptate în 2023 nu pot fi onorate financiar.

„Nu scade niciun venit. Aceasta este realitatea și nu are rost să mai colportăm pseudoștiri. Doar unei părți a angajaților din sistemul public, care, prin anumite metode, și-au crescut salariile, nu o să le mai crească. E adevărat că, în 2023, pe fond electoral și pe fondul grevei de atunci a profesorilor, s-au creat prevederi legale care nu pot fi onorate. Doar în educație, dacă s-ar fi aplicat prevederile legii din 2023, era vorba despre undeva în jur de 8 miliarde de lei”, a precizat liderul liberal.

Susținere pentru jaloanele PNRR în Parlament

Liberalii au primit mandat să voteze și alte proiecte legislative critice pentru atragerea fondurilor europene în sesiunea parlamentară programată de luni până miercuri. Printre acestea se numără:

  • Legislația referitoare la ANI (componenta de integritate) pentru corectarea aspectelor neconstituționale;
  • Strategia pe hidrogen;
  • Componenta de decarbonizare.

„Dacă în 31 august se va deschide circulaţia pe autostrada Moldovei, asta se datorează acestui efort şi acestei cofinanţări asigurate din fondurile din PNRR”, a conchis Ilie Bolojan.