La un an de la implementarea primului pachet de măsuri fiscale, economia României resimte din plin efectele austerității. Coșul de cumpărături s-a scumpit cu 10%, puterea de cumpărare a scăzut semnificativ, iar consumul populației s-a redus, în timp ce tot mai multe companii sunt nevoite să își restrângă activitatea sau chiar să închidă fabrici.

Radiografia scumpirilor: Alimentele, principala povară

Măsurile fiscale anunțate de premierul Ilie Bolojan au vizat, în principal, reorganizarea Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA). Cota standard a fost stabilită la 21%, în timp ce cota redusă de 11% se aplică pentru alimentele de bază, lemne de foc, cărți, canalizare și energie termică.

Efectele s-au văzut imediat în prețurile de la raft:

  • Inflația a urcat de la 7,8% la aproape 10% într-o singură lună.
  • Coșul de cumpărături este cu 10% mai scump față de anul trecut.
  • Salariul mediu real a scăzut cu 7,6%, veniturile neținând pasul cu scumpirile.
  • Consumul populației s-a redus cu peste 5%.

„Când mâncarea este scumpă și din ce în ce mai scumpă, asta chiar afectează”, spune o cumpărătoare, care precizează că a fost nevoită să își mărească bugetul pentru alimente cu 10-20%.

Pensionarii, loviți de taxe și înghețarea veniturilor

Una dintre cele mai controversate decizii a fost introducerea contribuției de 10% pentru sănătate aplicată pensiilor care depășesc pragul de 3.000 de lei. În paralel, indexarea de 12,1% prevăzută pentru începutul anului a fost amânată pentru 2026.

Domnul Gheorghe, un pensionar afectat de măsuri, explică pierderile: „Am pierdut aproximativ 1.000 de lei într-un an. Prețurile se măresc în fiecare zi, întreținerea s-a mărit, impozitele s-au mărit. Nu am mai primit nimic de trei ani, iar indexarea nu este o mărire, ci doar acoperă inflația”.

Piața muncii și mediul de afaceri în declin

Efectele economice se reflectă și în piața muncii, unde rata șomajului a crescut de la 5,8% la 6,3%. Deși numărul celor care își caută un job este la un nivel record, oferta companiilor a scăzut drastic.

  • Numărul locurilor de muncă noi a scăzut cu 15% față de anul trecut.
  • Peste 7 milioane de aplicări au fost înregistrate în prima jumătate a anului.
  • Sectoare economice importante raportează scăderi ale afacerilor de 20-30%.

Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Concordia, avertizează asupra gravității situației: „Au fost afaceri care s-au închis, au fost fabrici care s-au închis, oameni care au fost disponibilizați. Inclusiv industria auto a trecut prin disponibilizări”.

Expert: „Reforma statului a rămas în urmă”

Profesorul de finanțe Adrian Mitroi explică faptul că, deși măsurile au ajutat la reducerea deficitului bugetar, această realizare este una fragilă, fiind obținută doar prin taxe mai mari, nu prin eficientizarea statului.

„Această reducere a deficitului este, în primul rând, conjuncturală, nu structurală. Era foarte firesc ca economia să reacționeze atât de dur la aceste măsuri. Ele ar fi trebuit să vină la pachet cu măsuri de restructurare, însă acestea nu prea au venit”, a declarat Adrian Mitroi.

Conform economistului, România a reușit să „cumpere timp” pentru a-și păstra ratingul de țară, însă amânarea reformelor administrative din cauza tensiunilor politice ar putea genera costuri și mai mari în viitor. „Oamenii și companiile și-au făcut partea, au plătit taxe mai mari, însă reforma statului a rămas în urmă”, a concluzionat profesorul.