România se află într-o cursă contra cronometru pentru a nu pierde miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu doar o lună și jumătate rămasă până la termenele limită pentru numeroase proiecte, datele oficiale arată că multe investiții majore de infrastructură și digitalizare sunt departe de a fi finalizate, unele având un grad de execuție de doar 50%.

Riscul pierderii fondurilor europene: Proiecte majore blocate la jumătate

În varianta revizuită a PNRR, României i-au fost alocate aproximativ 21 de miliarde de euro pentru un total de 20.000 de investiții la nivel local și național. Cu toate acestea, până în luna iulie, țara noastră a reușit să încaseze doar puțin peste jumătate din suma totală alocată inițial.

Situația este critică pentru mai multe șantiere de importanță strategică, unde lucrările sunt în întârziere față de calendarul asumat în fața Comisiei Europene:

  • Calea ferată Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor: O investiție de 1,1 miliarde de euro, realizată în prezent în proporție de aproximativ 52%.
  • Autostrada A7 (secțiunea Bacău – Pașcani): Proiect de 405 milioane de euro, cu un grad de execuție de circa 49%.
  • Modernizarea rețelei de transport a energiei electrice: O investiție de 52 de milioane de euro care nici măcar nu a fost începută, fiind imposibil de finalizat până la sfârșitul lunii august.

Miza de 4,5 miliarde de euro și restanțele din Parlament

Guvernanții încearcă în această perioadă să deblocheze alte 4,5 miliarde de euro, sumă legată de șase proiecte esențiale menționate și de premierul Ilie Bolojan. Acestea vizează reforme structurale și investiții în domenii cheie pentru funcționarea statului.

Principalele obiective vizate:

  • Digitalizarea ANAF;
  • Adoptarea Codului Urbanismului;
  • Noua Lege a salarizării unitare.

Deși aceste proiecte sunt vitale pentru atragerea următoarelor tranșe de bani, implementarea lor se lovește de bariere birocratice și politice. Surse politice indică faptul că proiectele necesare nu au ajuns încă în Parlament, iar adoptarea lor ar putea necesita organizarea unei sesiuni extraordinare în această vară.

O cursă sub presiunea timpului

În timp ce unele investiții sunt în curs de desfășurare, există numeroase proiecte care nu au fost încă demarate. Gradul de execuție de aproximativ 50% pentru șantierele deja deschise pune sub semnul întrebării capacitatea autorităților de a respecta angajamentele europene.

Fără o accelerare masivă a lucrărilor și a procesului legislativ, România riscă să piardă definitiv sume importante din cele 21 de miliarde de euro disponibile prin mecanismul de redresare și reziliență.