Ministrul ucrainean de finanţe, Sergii Marcenko, a cerut din nou Uniunii Europene o finanţare suplimentară de 32,6 miliarde de euro pentru anul viitor, solicitare pe care Comisia Europeană a anunţat că o va analiza în contextul intensificării atacurilor ruse.

Anunțul a fost făcut sâmbătă de comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, în cadrul unei conferinţe de presă organizate după reuniunea informală a miniştrilor de finanţe din statele UE, desfăşurată la Dublin. La eveniment, oficialul de la Kiev a atras atenţia că statul ucrainean se confruntă cu „nevoi de finanţare neacoperite” estimate la 32,6 miliarde de euro.

Comisarul european a precizat că Bruxellesul colaborează cu autorităţile ucrainene pentru a stabili exact necesarul de capital şi că deficitul va fi cuantificat „într-un termen relativ scurt”. Potrivit oficialului european, necesarul de fonduri creşte pe măsură ce „invazia şi agresiunea rusă se intensifică”. Valdis Dombrovskis a adăugat că şi estimările Fondului Monetar Internațional indică faptul că sprijinul extern deja promis ar putea fi insuficient, fiind nevoie de suplimentări.

Suma cerută suplimentar de Kiev s-ar adăuga programului european de asistenţă financiară aflat în derulare, în valoare totală de 90 de miliarde de euro. Acest pachet constă într-un împrumut distribuit în tranşe până la sfârşitul anului viitor, din care 60 de miliarde de euro sunt alocate pentru achiziţii militare, iar 30 de miliarde de euro pentru sprijinirea deficitului bugetar.

Condițiile împrumutului și poziţia statelor UE

Conform mecanismului stabilit, Ucraina va trebui să ramburseze acești bani doar dacă Rusia va achita „reparaţii de război”. În caz contrar, datoria va fi achitată de statele membre ale Uniunii Europene care au acceptat să garanteze împrumutul. Singurele țări care au refuzat să participe la acest mecanism de garantare sunt Ungaria, Cehia şi Slovacia, acestea obținând o scutire după ce au amenințat că altfel vor bloca inițiativa prin veto.

În privința altor opţiuni de finanţare, comisarul european pentru economie nu a exclus repunerea în discuţie a propunerii din trecut privind utilizarea activelor ruseşti îngheţate în statele UE ca urmare a sancţiunilor. O astfel de măsură a fost cerută luna trecută, printr-o scrisoare comună, de Spania, Polonia, Olanda şi Suedia, care au avertizat că împrumutul de 90 de miliarde de euro nu este suficient.

Propunerea de utilizare a fondurilor rusești a fost dezbătută anterior în decembrie 2025, însă statele membre nu au ajuns la un consens. Opoziția principală a venit din partea Belgiei, stat pe teritoriul căruia se află majoritatea acestor active şi al cărui guvern a invocat teama de represalii din partea Moscovei.