România va fi nevoită să importe energie electrică în următorii aproximativ doi ani, până când noile capacități de producție vor deveni funcționale, a avertizat fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu. Deși importurile ar putea pune presiune pe prețuri, specialistul consideră puțin probabil scenariul în care marii consumatori ar fi deconectați temporar de la rețea.

Închiderea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă a pus o presiune suplimentară pe sistemul energetic național. Cu toate acestea, Răzvan Nicolescu a explicat, într-o intervenție la Digi24, că România are suficiente opțiuni pentru a acoperi necesarul de consum, apelând la capacitățile de producție aflate în rezervă și la importuri.

„Nu cred în acest scenariu” al deconectării marilor consumatori, a punctat fostul ministru, subliniind că autoritățile trebuie să gestioneze situația cu calm pentru a evita panica pe piața energiei.

De unde va importa România energie

Dacă producția internă nu va acoperi cererea, România are posibilitatea de a aduce energie din statele vecine cu care este interconectată. Printre sursele menționate se numără:

  • Grecia
  • Bulgaria
  • Ucraina

„Există capacități transfrontaliere, mă refer la liniile de conectare, sunt disponibile și cred că vor exista și capacități de producție disponibile”, a explicat Nicolescu. Acesta estimează că această dependență de importuri va dura aproximativ doi ani, perioadă după care România ar putea redeveni exportator, odată cu finalizarea noilor proiecte de producție.

Critici privind ritmul investițiilor la stat

Fostul ministru a taxat dur întârzierea proiectelor energetice derulate de companiile de stat, oferind exemplul unei centrale începute de mai bine de un deceniu și care nici acum nu este gata.

„În 12 ani ne-au crescut copiii, am îmbătrânit, s-au lansat mii de sateliți în spațiu. Noi nu o terminăm”, a declarat Răzvan Nicolescu. În schimb, acesta și-a exprimat încrederea în investițiile din sectorul privat, unde există mai multe proiecte aflate în stadii avansate.

Rolul centralelor pe cărbune

În contextul actualei crize, Nicolescu susține că centralele pe cărbune rămân utile, chiar dacă au randamente mai scăzute. Acesta consideră că oprirea unor astfel de unități înainte de a avea alternative a fost o eroare strategică.

„Întâi pui în loc și apoi închizi”, a precizat acesta, subliniind că unitățile vechi pot susține sistemul în perioadele de vârf de consum.

Riscul creșterii prețurilor și clauza de forță majoră

O altă temă sensibilă este posibilitatea ca furnizorii să invoce forța majoră pentru a modifica prețurile din contracte. Nicolescu a explicat că forța majoră se aplică de regulă în situații extreme, precum războaie sau calamități, iar decizia finală aparține instanțelor.

Cea mai mare temere a fostului oficial rămâne însă impactul financiar asupra populației și firmelor. „Singura mea îngrijorare majoră este pe zona de prețuri”, a afirmat Nicolescu, avertizând că mesajele alarmiste și panica pot duce la scumpiri artificiale pe piața energiei.