Joi, 11 decembrie 2025, Curtea de Apel București a organizat o conferință extraordinară de presă în Sala E 68 „Istrate Micescu”, prima de acest fel, pentru a răspunde acuzațiilor din documentarul „Recorder”.

Contextul conferinței

Evenimentul a fost inițiat de Curtea de Apel București (CAB) și a avut ca scop prezentarea datelor factuale și a informațiilor relevante privind acuzațiile formulate în spațiul public în ultima perioadă. În cadrul conferinței au participat președinta CAB, Liana Nicoleta Arsenie, și membrii Colegiului de conducere, care au flancat-o pe aceasta, dar nu au intervenit verbal.

Tensiuni în sală

Atmosfera a fost tensionată, iar președinta CAB a ridicat tonul în fața jurnaliștilor prezenți. Conferința s-a încheiat abrupt, deși unii reporteri doreau să adreseze întrebări suplimentare. „Am transmis informația pe care am vrut s-o transmitem către media”, a declarat Liana Arsenie, părăsind sala.

Întrebări și răspunsuri

Printre subiectele abordate s-au numărat:

  • Analiza CNSAS a lui Laurențiu Beșu: „În fiecare an dăm cu toții declarații la CNSAS, există o obligație legală. Este obligația instanței să facă aceste verificări.”
  • Influența politicienilor asupra justiției: „Este foarte grav, ca orice cetățean să influențeze actul juridic. Judecătorul este independent, se supune Legii, se soluționează conform Legii.”
  • Numărul judecătorilor delegați: „Din 200 de judecători, 50 sunt delegați. Teleorman are 6 judecători dintr-un total de 20.”

Declarații ale președintei Liana Arsenie

„Închisorile sunt pline pentru că judecătorii pronunță soluții de condamnare.”

„Dosarele prin prisma mediatizării inculpaților prezintă interes media, dar sunt mii, pentru media, nu reflectă realitatea informația prezentată în spațiul public. Sunt mii de oameni achitați, pentru care încetează procesele penale, după care sunt mii de oameni în pușcărie.”

„Înlocuirea în compunerea completului de judecată se face în contextul regulamentului de ordine interioară.”

„Dacă vorbim unii peste alții nu ne vom înțelege. Conferința de presă a fost la inițiativa Curții de Apel București pe niște chestiuni unde am găsit de cuviință să dăm un răspuns media. Alte chestiuni care apar în investigația Recorder nu au fost documentate. Nu este un drept la replică.”

„Aceste rânduri scrise sunt consecința proceselor cognitive personale și pentru acuratețe, acesta este motivul pentru care s-a citit de pe foi.”

„Cui servește denigrarea DNA și CAB? Justiția nu înseamnă soluții stabilite, ci decizii luate după administrarea probatoriului în condiții de egalitate, garantând dreptul la apărare al inculpatului.”

„Cerem în mod public tuturor organismelor abilitate să verifice acuzațiile formulate și să prezinte rezultatul acestor verificări.”

Reacții din sistemul de justiție

Judecătoarea Raluca Moroșanu a declarat: „Sunt Raluca Moroșanu, judecător la secția I penală, am 26 de ani în magistratură: Sunt aici să îl susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ce a spus el este adevărat, conducerea nu ne ajută de niciun fel, suntem terorizați cu acțiuni disciplinare.”

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a precizat la Digi24: „În ceea ce privește răspunderea disciplinară a magistraților, responsabilitatea este a unui organism independent, numit Inspecție Judiciară, apoi este vorba de CSM și, în ultimă instanță, de către instanțele de judecată… ministrul Justiției nu poate exercita o acțiune disciplinară cu privire la un procuror sau judecător.”

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că a luat act de „amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti” legată de investigația Recorder.

Alte informații relevante

În documentarul „Recorder” apar mai mulţi procurori și judecători, unii cu identitatea protejată, care susțin că conducerea CAB ar schimba frecvent completurile de judecată pentru a obține decizii favorabile unor persoane acuzate de corupție. Printre dosarele analizate se numără cele ale lui Marian Vanghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu.

Președinta CAB a prezentat, de asemenea, înregistrări din sala de judecată în care a fost implicată judecătoarea Daniela Panioglu, acuzată de cerere ilegală de chirie de la stat și de inserarea în motivări a acuzațiilor penale la adresa unor procurori. Panioglu a judecat, printre altele, dosarul lui Lucian Duță, fostul șef CNAS, care a scăpat de acuzațiile penale.