Cel puțin 192 de manifestanţi au murit în urma represiunii forţelor de securitate din Iran, conform ONG‑ului Iran Human Rights, marcând cel mai grav bilanţ al protestelor din ultimii trei ani.

Creşterea dramatică a numărului de decese

Organizaţia non‑guvernamentală a confirmat duminică că numărul victimelor a dublat cifra anunţată vineri, avertizând că „cifra reală ar putea fi mult mai mare”. Alte grupuri, precum Centrul pentru Drepturile Omului din Iran și HRANA, estimează sute de victime, cu spitale copleșite și lipsă de sânge.

Contextul protestelor

Mișcarea a început la Teheran pe 28 decembrie 2025, când comercianţii au ieșit în stradă protestând împotriva scumpirilor accelerate și a prăbușirii monedei naționale. Revolta s‑a extins rapid în numeroase orașe, inclusiv Machhad, și a căpătat amploare în ultimele zile.

Reacţia internaţională

Preşedintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite sunt „gata să ajute” protestatarii „care aspiră la libertate”. În replică, preşedintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a avertizat că Iranul va riposta prin lovirea obiectivelor militare și a transportului maritim american în cazul unor atacuri ale SUA.

Răspunsul Iranului și blocarea Starlink

Regimul iranian intensifică eforturile de a controla accesul la internet, încercând să blocheze și să bruieze conexiunile Starlink, serviciul de internet prin satelit al SpaceX, folosit de protestatari pentru a transmite imagini din stradă.

  • Autorităţile ar putea bloca semnalele Starlink pentru a izola complet ţara.
  • Terminalele satelitare introduse ilegal în Iran sunt deja bruiate, conform experţilor citaţi de CNN.
  • Iranul aplică interferenţe GPS şi perturbări direcţionate, cauzând pierderi de pachete de date de peste 80%.
  • Regimul a depus plângeri la Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor, solicitând oprirea Starlink în Iran, invocând utilizarea neautorizată a terminalelor.

Un document analizat de cercetătorii de la ETH Zürich arată că autorităţile consideră Starlink „o ameninţare la securitatea naţională”, deoarece permite cetăţenilor să ocolească sistemele de cenzură.

Situaţia pe teren

Imagini difuzate pe reţelele sociale arată mulţimi numeroase mărşăluind în noaptea de sâmbătă spre duminică în Teheran, Machhad și alte orașe. Transmiterea acestor videoclipuri este îngreunată de întreruperea aproape totală a internetului, care durează de peste 60 de ore.

Impactul asupra vieţii cotidiene

Viaţa cotidiană este aproape paralizată: magazinele sunt închise, preţurile au explodat, şcolile funcţionează doar teoretic online, iar întreruperea internetului şi a reţelelor de telefonie mobilă face imposibilă comunicarea.

Preşedintele Iranului, Massoud Pezeshkian, urmează să susţină duminică, 11 ianuarie, un interviu televizat în care va aborda situaţia economică şi „revendicările poporului”, potrivit televiziunii de stat.