Ultimul sondaj realizat de MKOR în perioada 8-14 mai 2025 oferă o imagine clară asupra profilului alegătorilor și intențiilor de vot în turul doi al alegerilor prezidențiale din România, cu Nicușor Dan și George Simion ca principali candidați. Studiul evidențiază o schimbare în preferințele electoratului, Nicușor Dan preluând ușor avansul în fața contracandidatului său.
Profilul alegătorilor și preocupările electorale
Susținătorii lui Nicușor Dan provin în proporție de 71% din mediul urban și se disting printr-un nivel ridicat de studii superioare (41%) și venituri mari (22%). Aceștia sunt preocupați în principal de cheltuielile de bază (44%), calitatea educației, evoluția dobânzilor și sănătatea fizică și mentală, teme care contează mai mult pentru electoratul său comparativ cu media națională.
În contrast, electoratul lui George Simion este echilibrat între mediul rural și urban (50%-50%), format în special din persoane cu studii generale (55%) și venituri mici (47%). Principalele preocupări ale susținătorilor săi sunt nivelul taxelor și impozitelor (43,5%), salariile și îngrijirea membrilor familiei.
Motivațiile alegătorilor
Analiza MKOR arată că 27,7% dintre respondenți optează pentru un candidat din dorința de schimbare sau ca vot anti-sistem, 17,8% apreciază personalitatea și integritatea candidatului, iar 11,9% pun accent pe competență și experiență.
În detaliu, electoratul lui Nicușor Dan îl susține pentru integritate și personalitate (28%), orientarea politică și valorile ideologice (26%) și competența și experiența (18%). De cealaltă parte, 54% dintre alegătorii lui George Simion aleg acest candidat pentru dorința de schimbare radicală, 18% pentru orientarea politică și valorile ideologice, iar doar 5% pentru competență.
Evoluția intenției de vot
Conform modelului de probabilitate al MKOR, intenția de vot a lui George Simion a scăzut de la 55,2% la 50,7% în perioada analizată, în timp ce Nicușor Dan a crescut de la 44,8% la 49,3%. Un segment semnificativ, de 29,5% din eșantion, îl reprezintă alegătorii indeciși sau cei care refuză să declare intenția de vot, un grup ce poate influența decisiv rezultatul final. Procentul indecișilor a scăzut de la 17% la 13%, în timp ce ponderea celor care nu au răspuns a crescut ușor, de la 11,1% la 13,3%.
Obstacole în calea participării la vot
Principalul motiv invocat de alegătorii care ar putea să nu participe la vot este lipsa de încredere în candidați și în clasa politică, menționat de 52,5% dintre respondenți. Tinerii între 18 și 27 de ani se arată mai degrabă deconectați de procesul electoral, cu 25% considerând că votul nu contează și 11% că nu au timp să meargă la urne. Adulții peste 57 de ani și absolvenții de studii superioare sunt nemulțumiți de direcția în care se îndreaptă țara, procentul fiind între 16 și 18%.
Strategii pentru turul decisiv
Conform studiului realizat de MKOR, există cinci direcții strategice esențiale pentru maximizarea șanselor în turul decisiv al alegerilor:
Mobilizarea alegătorilor indeciși
Atragerea tinerilor din Generația Z (cu vârste între 18 și 27 de ani)
Comunicare rațională, adresată publicului urban și educat
Concentrarea pe teme economice relevante
Adaptarea zilnică a mesajelor electorale în funcție de context
Sondajul MKOR s-a bazat pe un eșantion reprezentativ la nivel național, format din 3.357 de respondenți. Metoda folosită a fost sondajul online de opinie (CAWI), desfășurat prin Panelul MKOR.
