Plenul comun al Parlamentului va dezbate și vota duminică cele patru moțiuni de cenzură depuse de partidele AUR, S.O.S România și POT împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Aceste moțiuni au fost depuse ca reacție la angajarea răspunderii Guvernului pe cinci proiecte de lege ce conțin măsurile din pachetul doi de reformă fiscală și administrativă.

Colaborarea politică între AUR, S.O.S România și POT

Partidele AUR, S.O.S România și Partidul Oamenilor Tineri (POT) au anunțat o colaborare politică pentru alegerile viitoare, urmărind să își unească forțele pentru a crește șansele electorale.

Prin această alianță, cele trei formațiuni vor să-și consolideze poziția în Parlament și să promoveze o voce comună în fața electoratului.

Obiectivele alianței

  • Creșterea reprezentativității în forurile legislative;
  • Promovarea valorilor naționale și sociale comune;
  • Susținerea unor politici care să răspundă nevoilor cetățenilor.

Declarații oficiale

AUR: „Această alianță este un pas important pentru a ne consolida poziția și a oferi o alternativă reală în Parlament.”

S.O.S România: „Uniți putem face mai mult pentru România.”

POT: Colaborarea vine în sprijinul tinerilor și al celor care doresc o schimbare autentică.

Moțiunile de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan

Opoziția formată din AUR, S.O.S România și POT a depus patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, ca urmare a asumării răspunderii pe cinci proiecte de lege din pachetul doi de reformă.

Moțiunile au fost citite în plenul comun joi, iar dezbaterea și votul vor avea loc duminică.

Titlurile moțiunilor depuse

  • „Demisia guvernului Bolojan – cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate, dar şi pentru România!”
  • „Opriţi politizarea companiilor publice. Opriţi batjocorirea proprietăţii statului!”
  • „Guvernul mimează reforma – ASF, ANRE şi ANCOM continuă să fie instituţii corupte, incompetente şi rău-voitoare, captive clientelei politice şi lipsite de guvernanţă profesionistă”
  • „Opriţi sărăcirea românilor! Tăiaţi de la voi, nu de la ei!”

Procedura de vot și șansele moțiunilor

Fiecare moțiune va fi citită din nou în plen, urmată de dezbatere și vot. Procesul se va repeta pentru toate cele patru moțiuni.

Pentru adoptare, fiecare moțiune are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile. Coaliția de guvernare (PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale) are în prezent 311 parlamentari, în timp ce opoziția are doar 119 parlamentari.

Așadar, opoziției îi lipsesc peste 100 de voturi pentru a reuși să demită Guvernul. Dacă moțiunile sunt respinse, proiectele de lege sunt considerate adoptate, iar opoziția poate ataca deciziile la Curtea Constituțională.

Moțiunea absentă privind pensiile magistraților

Opoziția nu a depus moțiune de cenzură pe proiectul privind pensiile magistraților. Cu toate acestea, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională cu privire la această lege, contestând modificările condițiilor de pensionare pentru magistrați.

ICCJ susține că legea „încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.

Declarațiile premierului Ilie Bolojan

După depunerea moțiunilor, premierul Ilie Bolojan a declarat că „stabilitatea din coaliție se va vedea la finalul săptămânii” și că „dacă vor fi depuse moțiuni de cenzură, se va vedea cum funcționează această coaliție în Parlament”.

Guvernul și-a asumat luni seară răspunderea pe cele cinci legi din pachetul doi destinat reducerii deficitului bugetar.

Ce conține Pachetul II de reforme

Pensii magistrați

Primul proiect prevede creșterea vârstei standard de pensionare la 65 de ani, cu o perioadă tranzitorie de 10 ani pentru creșterea treptată a vârstei. Pensia magistraților nu va putea depăși 70% din ultimul salariu, menținând astfel cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar într-un mod mai echitabil.

Sănătate

Proiectul vizează reorientarea pacienților din spitalizare continuă către medicina primară și ambulatoriu. Se vor modifica indicatorii de performanță pentru managerii unităților sanitare și criteriile de ocupare a funcțiilor de conducere în spitalele publice.

Decontarea serviciilor în medicina primară se va realiza astfel:

  • 20% din buget până în 2027 va fi plătit per capita;
  • 80% din buget va fi alocat în funcție de numărul serviciilor raportate către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Salarizarea personalului din unitățile sanitare publice va fi corelată cu numărul serviciilor prestate și indicatorii de performanță stabiliți prin Hotărâre de Guvern.

Reforma companiilor de stat

Proiectul aduce modificări la Legea 109 privind indicatorii de performanță și remunerațiile membrilor consiliilor de administrație și managementului companiilor.

  • Ponderea indicatorilor financiari în evaluare va fi între 50-75%, iar cea a indicatorilor nefinanciari între 25-50%;
  • Numărul membrilor consiliilor de administrație va scădea: de la 7 la 5 sau de la 5 la 3 membri;
  • Indemnizațiile vor fi reduse semnificativ.

Reforma fiscală și insolvența

Proiectul vizează îmbunătățirea colectării fiscale și regândirea modului în care sunt tratate firmele în insolvență sau cu eşalonări la ANAF.

Ministrul Finanțelor a explicat că pachetul rezolvă probleme structurale privind combaterea evaziunii fiscale și monitorizarea cheltuielilor companiilor multinaționale sensibile, cum ar fi cele pentru management, consultanță sau proprietate intelectuală.

O măsură importantă este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri pentru companiile cu peste 50 milioane euro cifră de afaceri, înlocuit cu un sistem care tratează punctual cheltuielile sensibile.

Reforma autorităților de reglementare

Proiectul propune reducerea cu 10% a posturilor specializate și cu 30% a posturilor suport în ASF, ANRE și ANCOM până la sfârșitul lunii octombrie. De asemenea, se vor reduce cu 30% indemnizațiile conducerii și salariile personalului acestor instituții.

Se stabilește un cuantum maxim pentru bonusurile conducerilor companiilor – cel mult două salarii brute – acordate doar dacă sunt îndepliniți indicatorii de performanță și condițiile bugetare permit acest lucru.

Angajarea răspunderii Guvernului conform Constituției României

Articolul 114 din Constituție reglementează angajarea răspunderii Guvernului:

  • (1) Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului asupra unui program, declarații politice generale sau proiecte de lege;
  • (2) Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură este votată în termen de trei zile după angajarea răspunderii;
  • (3) Dacă Guvernul nu este demis, proiectele asupra cărora s-a angajat răspunderea se consideră adoptate;
  • (4) În cazul reexaminării solicitate de Președintele României, dezbaterea are loc în ședința comună a celor două Camere.