Viceprim-ministra Oana Gheorghiu a anunțat, într-un interviu acordat Antena 3 CNN, că reforma statului și curățarea companiilor publice de „pile politice” și sinecuri este un proces deja început. Deși românii așteaptă rezultate imediate, oficialul avertizează că restructurarea necesită timp pentru a respecta legislația și pentru a asigura o schimbare durabilă.

Reforma companiilor de stat: „Nu se poate întâmpla peste noapte”

După aproape patru luni de mandat, Oana Gheorghiu explică faptul că procesul de reformă este în plină desfășurare, însă trebuie parcurși pași legali riguroși. Scopul principal este reducerea numărului de persoane care încasează salarii uriașe fără a produce rezultate și eficientizarea companiilor aflate pe pierdere.

„E un proces care nu se poate întâmpla peste noapte, care necesită timp, în primul rând pentru că trebuie să respectăm legislația la virgulă, ca să ne asigurăm că lucrurile se întâmplă cum trebuie și că nu ne dă înapoi nimic”, a declarat viceprim-ministra.

Noile reguli de guvernanță corporativă din 2025

Un pilon central al acestei schimbări este modificarea Legii guvernanței corporatiste (OUG 109/2011), realizată în 2025 pentru a alinia România la standardele OECD. Această lege oferă autorităților instrumentele necesare pentru a începe „curățenia” în firmele de stat.

Conform oficialului, implementarea va fi graduală, urmând modelul altor țări care au aderat la OECD:

  • Anul 1: Startul procesului de implementare.
  • Anul 2: Îmbunătățirea mecanismelor de control.
  • Anii următori: Consolidarea performanței și a transparenței.

„Legea asta ne dă niște instrumente cu care să începem procesul ăsta de reformă și de curățire a companiilor de stat”, a subliniat Oana Gheorghiu.

Ghiduri pentru miniștri: Ce au și ce nu au voie să facă

Pentru a evita abuzurile, Guvernul lucrează la ghiduri destinate miniștrilor și funcționarilor publici. Acestea vor clarifica relația dintre stat, în calitate de acționar, și managementul companiilor.

Viceprim-ministra a explicat că rolul unui minister este limitat la trei acțiuni esențiale:

  • Stabilirea profilului membrilor Consiliului de Administrație (ex: experți în finanțe, drept sau transporturi).
  • Definirea clară a așteptărilor de la conducere.
  • Stabilirea unor indicatori de performanță reali.

„O companie de stat înseamnă că statul este acționar majoritar sau 100%. Asta nu înseamnă că statul poate să se joace cu această companie”, a punctat aceasta.

Adio, indicatori de performanță „ridicoli”

Oana Gheorghiu a criticat dur modul în care s-au raportat performanțele până acum, dând exemple de criterii absurde folosite pentru a justifica salariile șefilor de la stat. Printre aceștia se numărau simpla prezență la muncă, întrunirea consiliului o dată pe lună sau menținerea numărului de clienți în cazul companiilor care dețin monopol.

Interdicție pentru membrii în mai multe consilii de administrație

O schimbare majoră vizează eliminarea persoanelor care cumulau funcții în numeroase consilii de administrație (CA), încasând venituri multiple fără a avea expertiza necesară.

„Nu mai ai voie să fii în mai multe consilii de administrație”, a anunțat viceprim-ministra. De asemenea, numărul reprezentanților numiți direct de minister în aceste consilii a fost limitat drastic: maximum un om pentru consiliile de trei membri și maximum doi pentru cele de cinci membri.

Cum vor fi recuperate pierderile

Primele economii vin deja din reducerea costurilor administrative și a numărului de membri în structurile de conducere. Totuși, restructurarea profundă va începe abia după ce vor fi selectați manageri profesioniști, pe criterii de competență.

„Prima condiție pentru ca o societate să aibă șanse de a deveni performantă este să aibă un consiliu de administrație format din profesioniști”, a concluzionat Oana Gheorghiu.