Criza umanitară din Afganistan atinge cote alarmante, lăsând milioane de oameni într-o situație disperată. Potrivit datelor furnizate de ONU, trei din patru afgani nu își pot asigura un standard minim de viață, iar 4,7 milioane de persoane — reprezentând 10% din populația țării — se află deja în pragul foametei. În provincia Ghor, una dintre cele mai afectate regiuni, părinții au ajuns la gesturi extreme, fiind dispuși să își vândă copiii pentru a asigura supraviețuirea restului familiei.
Lupta zilnică pentru supraviețuire în piețele de muncă
În fiecare dimineață, sute de bărbați se adună în piața centrală din Chaghcharan, capitala provinciei Ghor, sperând să găsească orice fel de muncă cu ziua. Pentru mulți, eșecul de a găsi un angajator înseamnă că familia lor nu va mânca nimic în acea zi.
Juma Khan, în vârstă de 45 de ani, este unul dintre acești oameni. În ultimele șase săptămâni, el a reușit să lucreze doar trei zile, fiind plătit cu aproximativ 3 dolari pe zi.
„Copiii mei au mers la culcare înfometați trei nopți la rând. Soția mea plângea, la fel și copiii mei. Așa că m-am rugat de un vecin să îmi dea niște bani ca să cumpăr făină. Trăiesc cu teama că copiii mei vor muri de foame”, a mărturisit Khan pentru BBC.
Situația este similară pentru mulți alții:
- Rabani: „Am primit un apel în care mi s-a spus că copiii mei nu au mai mâncat de două zile. Îmi venea să mă omor, dar m-am gândit: la ce o să îmi ajute asta familia?”
- Khwaja Ahmad: „Murim de foame. Copiii mei mai mari au murit, așa că trebuie să lucrez ca să îmi hrănesc familia. Dar sunt bătrân și nimeni nu vrea să îmi dea de lucru.”
Copii vânduți pentru a plăti datorii sau tratamente medicale
Lipsa locurilor de muncă și sărăcia extremă îi împing pe unii tați către decizii de neimaginat. Abdul Rashid Azimi, tatăl a două fete gemene de șapte ani, Roqia și Rohila, spune că este gata să își vândă fiicele pentru a scăpa de datorii.
„Sunt dispus să îmi vând fiicele. Sunt sărac, datornic și neajutorat. Copiii mei vin la mine întrebându-mă: «Tata, dă-ne niște pâine». Dar ce pot să le dau eu?”, spune Abdul, în timp ce își îmbrățișează plângând una dintre fete.
Un alt caz cutremurător este cel al lui Saeed Ahmad, care a fost deja forțat să își vândă fiica de cinci ani, Shaiqa, pentru a-i plăti o operație vitală de apendicită și un tratament la ficat. Acesta a primit 200.000 de afgani (aproximativ 3.200 de dolari) de la o rudă.
„Dacă aș fi avut bani, nu aș fi luat niciodată această decizie. Dar m-am gândit: dacă o să moară fără operație? În felul acesta, măcar, ea va trăi”, a explicat Saeed. Fetița va mai rămâne cu tatăl ei încă cinci ani, până când suma va fi achitată integral, după care va trebui să plece definitiv în casa cumpărătorului.
Scădere drastică a ajutorului internațional
Afganistanul se confruntă cu o reducere masivă a sprijinului extern. Potrivit ONU, ajutorul primit în acest an este cu 70% mai mic față de cel din 2025. Această scădere a lăsat milioane de oameni fără resurse vitale precum făina, uleiul sau suplimentele alimentare pentru copii.
- Statele Unite au tăiat anul trecut aproape toate ajutoarele destinate țării.
- Marea Britanie și alte țări donatoare și-au redus semnificativ contribuțiile.
- O secetă severă afectează în prezent mai mult de jumătate din provinciile țării.
Talibanii dau vina pe „moștenirea” lăsată de fosta administrație
Actualul guvern taliban susține că problemele economice actuale sunt rezultatul celor 20 de ani de prezență străină. Hamdullah Firat, purtător de cuvânt adjunct al talibanilor, afirmă că economia a fost una „artificială”, bazată pe influxul de dolari americani.
„După încheierea invaziei, noi am moștenit sărăcie, greutăți, șomaj și alte probleme”, a declarat Firat. Totuși, observatorii internaționali subliniază că restricțiile impuse de talibani, în special cele împotriva femeilor, sunt motivul principal pentru care ajutorul extern este blocat.
Efectele se resimt cel mai dur în spitale. În unitatea de neonatologie din Chaghcharan, rata mortalității ajunge uneori la 10%. „Din cauza sărăciei, numărul de pacienți crește în fiecare zi. Iar aici nu avem resursele necesare pentru a trata nou-născuții în mod adecvat”, a explicat medicul care conduce secția.
