Guvernul a explicat duminică motivele majorării impozitelor și taxelor pe proprietate – clădiri, terenuri și autovehicule – și a prezentat estimarea unei creșteri a veniturilor locale cu aproximativ 3,7 miliarde lei în 2026.

Motivațiile reformei impozitării proprietății

În comunicatul transmis, Guvernul a subliniat că „gradul de încasare era redus și impozitele nu erau actualizate cu rata inflaţiei, ceea ce a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale”. De asemenea, a fost evidențiată poziția României în Europa: „România era printre ţările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăţilor din ţările europene. Doar 0,55 % din PIB, faţă de 1,85 % media UE”.

Principalele probleme identificate

  • Disproporţii majore în impozite de la o localitate la alta.
  • Valoarea impozitelor nu ţinea cont de valoarea de piaţă a clădirii pentru persoanele fizice.
  • Peste 1/3 din impozite nu erau încasate.
  • Lipsă de performanţă în administraţia locală și creşterea sumelor transferate de la bugetul naţional.

Estimarea impactului financiar

Guvernul prevede că noile cuantumuri ale impozitelor pe proprietate vor genera o creștere a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30 % faţă de 2025.

  • Clădiri: +1,42 mld lei
  • Terenuri: +1,09 mld lei
  • Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei

„Trebuie subliniat faptul că banii colectaţi din impozitele şi taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creştere ca urmare a deficitului bugetar”, a precizat Guvernul.

Context legislativ și angajamente europene

Reforma a fost asumată de România încă din perioada 2021‑2022 prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) și a fost inclusă în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum și în Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu. Angajamentul a fost confirmat în decembrie 2024 și aprobat în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană.

„Deşi angajamentele au fost luate în anii anteriori şi discuţiile despre impozitarea în funcţie de valoarea de piaţă a imobilelor s‑a purtat de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale. Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR (cererile de plată 4 şi 5 – între 300 şi 500 milioane de euro) şi a agravat lipsa de performanţă în administraţia locală şi acumularea unor dezechilibre bugetare”, se precizează în comunicat.

Provocări în implementarea noilor măsuri

Adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare, a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităţilor locale să adopte hotărârile necesare. Calendarul comprimat a redus semnificativ timpul de pregătire și a generat sincope în implementare, cum ar fi probleme la platforma ghişeul.ro, erori de calcul a deciziilor de impunere și diferențe de aplicare între UAT‑uri.

„În prezent, autorităţile statului lucrează pentru remedierea acestor disfuncţionalităţi”, subliniază Guvernul.