Șefii unor instituții publice primesc sume importante, uneori până la 2.500 de lei, pentru participarea la ședințe organizate de Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP), deși discuțiile vizează aspecte care fac parte din atribuțiile lor de serviciu și pentru care sunt deja salarizați.
Ce este Autoritatea Teritorială de Ordine Publică și cum funcționează
ATOP reunește reprezentanți ai Consiliilor Județene, șefi ai jandarmeriei, ai poliției și ai Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU). Rolul acestei autorități este consultativ, iar întâlnirile au loc ori de câte ori apar probleme de ordine publică la nivel județean.
De regulă, la ședințe participă minim 4-5 reprezentanți ai consiliilor județene. Aceștia primesc o indemnizație pentru fiecare întâlnire, calculată aproximativ la 10% din salariul președintelui consiliului județean. Cu toate acestea, remunerația poate varia și fi stabilită ulterior.
Exemple de indemnizații și propunerea Guvernului
Indemnizațiile diferă în funcție de județ, astfel: în Sălaj, suma acordată pentru o ședință este de 1.000 de lei, în Alba aproximativ 1.600 de lei, iar în Arad poate ajunge chiar la 2.500 de lei. Aceste situații sunt valabile în mai multe județe din țară.
Practic, acești oficiali se întâlnesc pentru a discuta probleme pe care le-ar putea gestiona în timpul programului obișnuit de lucru, iar pentru aceste întâlniri primesc sume suplimentare din bani publici.
Ministerul Dezvoltării a sesizat această situație și a propus desființarea tuturor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică. Proiectul de act normativ este în transparență decizională și urmează să fie adoptat de Guvern, ceea ce ar conduce la o economie anuală de aproximativ 22 de milioane de lei.
Reacția oficialilor
Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, a declarat că desființarea ATOP nu va afecta funcționarea instituțiilor statului. „Cred că și la nivelul autorităților locale există spații importante de reducere a cheltuielilor de personal și de funcționare. Există o autoritate județeană de ordine publică care se numește ATOP, prescurtat, în jargonul administrativ. Dacă mâine se desființează ATOP nu se va întâmpla absolut nimic, doar că acolo 15-20 de oameni primesc o indemnizație lunară care poate să fie până la 20% din salariul președintelui de consiliu județean, deci împărțiți la cinci, înseamnă că patru posturi de președinți de consiliu județean, în fiecare județ, se pot reduce de pe o zi pe alta”, a afirmat el.
„Dacă se desființează această autoritate nu se va întâmpla absolut nimic și asta vă spun din propria experiență”, a mai subliniat Bolojan.
