Pielea umană este un organ complex, iar culoarea sa este determinată de o substanță numită melanină. Melanina este produsă de celulele melanocite și oferă nuanța specifică fiecărui individ. Deși acest proces este în mare parte determinat genetic, există numeroși factori care pot influența producția de melanină, ducând la tulburări de pigmentare precum hiperpigmentarea, hipopigmentarea sau chiar depigmentarea completă. În acest articol vom explora ce cauzează hiperpigmentarea și alte tulburări de pigmentare ale pielii, precum și cum putem gestiona aceste afecțiuni.
Ce este hiperpigmentarea?
Hiperpigmentarea este o condiție a pielii în care anumite zone ale pielii devin mai întunecate decât restul. Aceste pete întunecate apar atunci când melanocitele produc în exces melanină, iar rezultatul poate varia de la pete mici și discrete până la regiuni mari de piele afectată. Hiperpigmentarea poate afecta persoane de toate vârstele și tipurile de piele, însă este mai des întâlnită la cei cu pielea mai închisă la culoare, datorită concentrației mai mari de melanină în mod natural.
Cauzele hiperpigmentării
- Expunerea la soare Una dintre cele mai comune cauze ale hiperpigmentării este expunerea excesivă la razele ultraviolete (UV) ale soarelui. Melanina are rolul de a proteja pielea împotriva daunelor provocate de razele UV, însă expunerea prelungită poate stimula o producție excesivă a acestei substanțe. Astfel, pot apărea pete pigmentare cunoscute sub numele de „pete solare” sau „melasme”. Fără protecție solară adecvată, riscul de hiperpigmentare crește, mai ales la cei cu piele sensibilă sau predispoziție genetică.
- Inflamația și traumatismele pielii Pielea răspunde la leziuni și inflamații printr-un proces natural de vindecare. În timpul acestui proces, melanocitele pot deveni hiperactive și pot produce cantități suplimentare de melanină în zona afectată, rezultând o condiție numită hiperpigmentare post-inflamatorie. Aceasta este comună în urma afecțiunilor dermatologice precum acneea, dermatita sau psoriazisul, dar și după proceduri estetice agresive, cum ar fi exfolierea chimică sau microneedling-ul.
- Schimbările hormonale Hormonii joacă un rol crucial în reglarea producției de melanină. Femeile însărcinate, de exemplu, pot dezvolta melasma, o formă de hiperpigmentare facială care este influențată de nivelurile ridicate de estrogen și progesteron. Această afecțiune este denumită și „masca sarcinii” și afectează adesea zona obrajilor, nasului, frunții și buzei superioare. Hormonii pot influența și hiperpigmentarea în timpul menopauzei sau atunci când se utilizează anticoncepționale orale.
- Medicamente și produse chimice Anumite medicamente, cum ar fi antibioticele, medicamentele pentru chimioterapie și cele pentru epilepsie, pot duce la hiperpigmentare ca efect secundar. De asemenea, expunerea la substanțe chimice agresive, cum ar fi cele conținute în unele produse cosmetice sau industriale, poate irita pielea, declanșând o producție excesivă de melanină.
- Îmbătrânirea pielii Pe măsură ce îmbătrânim, pielea devine mai vulnerabilă la diferite tipuri de daune, inclusiv la radiațiile UV. Astfel, persoanele în vârstă pot dezvolta pete pigmentare, cunoscute și sub numele de „pete de vârstă” sau „pete hepatice”, care sunt rezultatul cumulării daunelor solare de-a lungul vieții.
Ce este hipopigmentarea?
În contrast cu hiperpigmentarea, hipopigmentarea este o afecțiune în care pielea produce prea puțină melanină, rezultând zone decolorate sau mai deschise la culoare. Aceasta poate apărea ca urmare a distrugerii melanocitelor sau a unor deficiențe în procesul de producere a melaninei.
Cauzele hipopigmentării
- Vitiligo Una dintre cele mai cunoscute afecțiuni asociate cu hipopigmentarea este vitiligo. Aceasta este o boală autoimună în care corpul atacă propriile melanocite, ducând la pierderea melaninei în anumite regiuni ale pielii. Aceste pete depigmentate pot apărea pe orice parte a corpului și pot varia ca dimensiune. În ciuda numeroaselor cercetări, cauza exactă a vitiligo rămâne necunoscută, însă factorii genetici și autoimuni joacă un rol esențial.
- Pitiriasis versicolor Aceasta este o infecție fungică comună care afectează stratul superior al pielii și duce la apariția unor pete albe sau deschise la culoare. Fungul care cauzează această infecție interferează cu producția normală de melanină, iar simptomele devin mai evidente după expunerea la soare, deoarece pielea sănătoasă se bronzează, în timp ce zonele afectate rămân decolorate.
- Leziunile și cicatricile După o rană, tăietură sau arsură, pielea poate pierde capacitatea de a produce melanină în mod normal. În unele cazuri, cicatricile rezultate sunt mai deschise la culoare decât restul pielii, cauzând hipopigmentare localizată.
Alte tulburări de pigmentare ale pielii
Pe lângă hiperpigmentare și hipopigmentare, există și alte tulburări de pigmentare care pot afecta aspectul pielii.
Albinism
Albinismul este o afecțiune genetică rară caracterizată prin absența completă sau parțială a melaninei din piele, păr și ochi. Persoanele cu albinism au un risc crescut de a dezvolta probleme de vedere și sunt mult mai sensibile la radiațiile solare, datorită lipsei protecției oferite de melanină. Aceasta este o tulburare ereditară, iar genele defecte responsabile de producerea melaninei sunt transmise de la părinți.
Melasma
Melasma este o formă de hiperpigmentare care afectează în special femeile și este adesea declanșată de modificările hormonale. Spre deosebire de alte forme de hiperpigmentare, melasma are o distribuție simetrică pe față, afectând în principal fruntea, obrajii și buza superioară. Deși nu este o afecțiune periculoasă, poate fi inestetică și dificil de tratat.
Nevi pigmentari (alunițele)
Alunițele sunt aglomerări de melanocite care formează pete pigmentare pe piele. Majoritatea alunițelor sunt benigne și inofensive, însă există un risc ca acestea să se transforme în melanom, un tip agresiv de cancer de piele. De aceea, este important ca alunițele să fie monitorizate pentru eventuale modificări de formă, dimensiune sau culoare.
Eritem pigmentat fix
Aceasta este o reacție adversă la medicamente care se manifestă prin apariția unor pete roșii sau maro pe piele, care pot dispărea și reapărea după administrarea medicamentului cauzator. Spre deosebire de alte forme de hiperpigmentare, eritemul pigmentat fix este strict asociat cu utilizarea anumitor medicamente și se poate rezolva prin întreruperea tratamentului.
Cum se tratează tulburările de pigmentare?
Gestionarea tulburărilor de pigmentare variază în funcție de cauza și severitatea afecțiunii. În cazul hiperpigmentării cauzate de soare, aplicarea de produse cu protecție solară este esențială pentru prevenirea agravării. Tratamentele topice, cum ar fi cremele cu hidrochinonă, retinoizi sau vitamina C, pot ajuta la reducerea petelor pigmentare. Proceduri dermatologice precum terapia cu laser, peelingurile chimice sau microneedling-ul pot fi eficiente, însă necesită consultarea unui specialist.
Pentru hipopigmentare, tratamentul este mai complex și depinde de cauza subiacenta. În cazul vitiligo, există terapii de repigmentare, precum fototerapia cu raze UVB sau tratamente imunosupresoare.
