Curtea Constituțională va discuta marţi, la ora 10.00, sesizările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi ale partidului AUR privind legea privind plata pensiilor private.

Context legislativ

Legea pensiilor private, care reglementează retragerea banilor din Pilonul II şi III, a fost adoptată în Parlament pe 8 octombrie. În Camera Deputaţilor, Partidul Opoziţiei pentru Toleranţă (POT) s-a abţinut, iar parlamentarilor AUR le-a fost opposat proiectul.

Conform variantei guvernamentale, la momentul pensionării participanţii pot retrage maximum 30 % din economiile acumulate, restul fiind plătit eșalonat pe o perioadă de opt ani. Senatul a introdus o excepție pentru bolnavii de cancer, care pot solicita retragerea integrală a sumei.

  • Pilonul II: aproximativ 8,4 milioane de participanţi.
  • Pilonul III: peste 939 000 de participanţi.

Obiecţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ÎCCJ susţine că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, administratorii fondurilor având doar drept de gestiune, iar statul exercitând o supraveghere publică fără a deţine aceste active.

Instanţa consideră că limitarea valorii pensiei lunare la nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari şi determinarea exclusivă a valorii pensiei viagere de către furnizor constituie o ingerinţă nejustificată asupra dreptului de proprietate şi a libertăţii contractuale, producând un dezechilibru grav al intereselor în concurs, contrar prevederilor constituţionale.

Magistraţii au remarcat că, „în lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”. De asemenea, ÎCCJ nu este de acord cu soluţia ca plata pensiilor să nu fie efectuată de fondurile de pensii.

Instanţa invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (cazurile Beleyer contra Italiei, 2000; Kopecky contra Slovaciei, 2004), subliniind că orice ingerinţă a statului asupra proprietăţii trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim de interes public şi să fie proporţională.

Justificările din expunerea de motive – creşterea sumelor acumulate şi perspectiva valurilor de pensionare după 2030 – nu demonstrează existenţa unei disfuncţionalităţi şi nu legitimează restrângerea dreptului de proprietate şi a libertăţii contractuale.

Reacţia partidului AUR

În sesizarea sa la CCR, AUR acuză guvernul de „furt” al pensiilor din Pilonul II şi III. Partidul a transmis următorul comunicat:

„Prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II și III! Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat «pentru» adoptare, însă iniţiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciţi ai contribuabililor români. În forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevăraţii beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor care vor încasa comisioane de 0,21 %-0,27 %, câştigând cât mai mulţi bani dacă aceştia rămân cât mai mult timp în conturi. Iar, în al doilea rând, principalul câştigător este statul român care a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriaşe.”

„Sistemul de pensii a funcţionat timp de aproape două decenii cu reguli clare, iar românii au contribuit cu încredere la el pentru a-şi asigura o pensionare liniştită. Acum, ceea ce vedem este o încălcare vădită atât a încrederii românilor, cât şi o preluare ilegitimă a controlului asupra sumelor de bani şi o pedepsire a celor care au muncit cinstit şi au pus bani deoparte. În loc să ofere siguranţă, legea adoptată reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani şi generează un precedent periculos: regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ţi primi drepturile pentru care ai contribuit o viaţă. Practic, Guvernul îţi transmite că, de fapt, banii tăi nu mai sunt ai tăi.”